Cati bani face presa scrisa din reclame

Presa scrisa a atras publicitate de 30 milioane de euro in luna martie, conform datelor publicate de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT).

Suntem intr-o tara libera, oricine are dreptul sa conteste aceasta cifra. Dar daca spunem „BRAT minte, nu au fost 30 milioane de euro”, si vrem ca acuzatia sa stea in picioare, atunci trebuie sa spunem care este cifra reala (de exemplu 10 milioane, sau 5 milioane de euro) si sa precizam modalitatea de calcul prin care a fost determinata.

Si eu pot sa spun ca inflatia anuala de 8,01%, comunicata de Institutul National de Statistica pentru luna martie, este falsa. Dar pentru asta, trebuia sa calculez mai intai cresterea preturilor, ca medie ponderata, la toate produsele de pe piata (marfuri alimentare, nealimentare si servicii).

Cum nu am aceasta capacitate, iau ca referinta datele prezentate de INS, pana acum singura institutie din Romania care dispune de mijloacele necesare determinarii cresterii preturilor.

Exact acelasi lucru l-a declarat si Banca Nationala a Romaniei (BNR), prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului: BNR nu poate sa verifice datele INS, asa ca, daca Statistica minte, nu stie nimeni si datele sunt luate ca atare.

Suma de 30 milioane de euro comunicata de BRAT pentru reclama pe print in martie reprezinta ceea ce in bransa se numeste „valoarea de rate-card”, adica pretul spatiului publicitar vandut. De exemplu, un calup de o anumita dimensiune intr-un ziar costa, sa zicem, 1.000 euro pe aparitie. Aceea este valoarea de rate-card.

Dar managementul ziarului poate sa ii ofere unui client un discount (reducere) de 30%, astfel ca pretul real al tranzactiei va fi de 700 euro. Aceste reduceri sunt de regula confidentiale si oricum BRAT calculeaza pe baza preturilor de lista (in cazul dat, pune la socoteala 1.000 euro, desi clientul efectiv a platit numai 700).

Cat de corecta e cifra luata in considerare, asta e tema pentru o discutie interminabila. In definitiv, ziarul a vandut spatiu publicitar in valoare de 1.000 de euro, cifra care contribuie la totalul general a ceea ce numim „piata”.

Dupa cum a anuntat BRAT, circa 38% din cele 30 milioane de euro reprezinta promovarea unor produse media sau evenimente culturale, iar 11% constituie valoarea anunturilor de mica publicitate. Ar trebui sa scadem aceste procente din total? 11% mica publicitate – nu vad ce motive am avea.

Cele 38 de procente cat reprezinta campaniile media si culturale – da si nu. Da, le putem scadea, cand ne referim iar la „bani efectivi”, si nu, nu le scadem, tinand cont ca aceste campanii inseamna munca, adica tot bani.

Daca suma de 30 milioane de euro, comunicata de BRAT, e falsa, atunci care este cifra reala?