Despre etica tolerantei

In societatea cunoasterii si in etica afacerilor apelul la toleranta este deosebit de important pentru ca este o modalitate prin care se pot evita conflictele. Principiul tolerantei ,,poate intemeia o noua etica, in rezonanta cu problemele timpului nostru, generate de o realitate sociala mai putin dispusa sa se sprijine pe ideea obligatiei pure, a datoriei absolute (Sorin Tudor Maxim, Etica afacerilor, curs, Universitatea Stefan cel Mare, Suceava).

Din nefericire criza economica ,,a inceput sa scoata in evidenta ceea ce e mai rau in om: intolerenta, xenofobia si fascismul (Gheorghe Piperea, O Romanie multiculturala si toleranta , in Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/opinii-o-romanie-multiculturala-si-toleranta-93853&articol=93853.html). Persecutia, indiferent de natura ei ,,agraveaza pericolul transformand un adversar deschis si loial intr-un dusman intr-un dusman disimulat si viclean ( Dominique Colas, Genealogia fanatismului si a societatii civile, Editura Nemira, Bucuresti, 1998, p. 255). In esenta, pentru a nu se ajunge la conflicte exacerbate trebuie ,,tolerate opiniile speculative care nu atenteaz? la stabilitatea statului sau nu cauzeaza neplaceri vecinilor mei (John Locke, A Letter Concerning Toleration, Editor J. Tully, Indianapolis, Hackett Publ. Co, 1983).

Exista in natura biologica a omului tendinta de a-l domina pe celalalt. In lumea animala ingaduinta fata de celalat inseamna slabiciune. In lumea afacerilor intoleranta naste ticalosi dominati de lacomie care au dus la declansarea crizei mondiale actuale. Totusi astazi ,,oamenii considera ca au dreptul sa fie protejati fata de malversatii  (Cait Murphy, ,,Introducere, in Fortune. Scandal! Escrocherii care au zguduit lumea, Editori Vidrascu si fii, Redactor Sorin Serb, traducere din engleza Carmen Ion, Editura Litera International, Bucuresti, 2010; p. 13).Dar de obicei firmele peformante care se ghideaza dupa un management etic defectuos au durata scurta de viata. La acest nivel trebuie sa existe toleranta zero a autoritatilor care trebuie sa impiedice declansarea unordezastre economice. Asadar, este asa numita toleranta zero fata de copruptie.

Lumea contemporana este tributara eficientei economice cu orice pret si, in acest sens, ignora dimensiunea umana, dand intaietate criteriului rentabilitatii. Dar in aceasta lume aflata in goana dupa numeroase puncte de vedere contradictorii care genereaza stari conflictuale. In aceste conditii, ,,toleranta este in masura sa armonizeze puncte de vedere contradictorii, ridicand la rang de principiu respectul neconditionat fata de Celalalt, pentru a-si regasi in acest fel substanta universalitatii sale, aparent diluata de acceptarea unei pluralitati de opinii si atitudini (ibidem). Asadar, toleranta capata valoare morala si chiar si in luptele cele mai aprinse la nivel economic, social si politic trebuie mentinuti adversarii intr-o ,,sfera de echilibru, seninatate si dreptate care franeaza excesul pasiunilor, care fac lupta mai umana, iar contrastele mai serioase, evidentiaza mai bine propriile greseli (Luigi Sturzo, Libertatea: prietenii si dusmanii ei, Paideia, Bucuresti, 2001, p. 133).

La nivel uman toleranta prezinta o dimensiune a omului moral ,,capabil sa-si domine dimensiunea sa naturala, creandu-si propria sa lume, lumea culturii si civilizatiei in care poate si trebuie!  sa se manifeste ca fiinta toleranta (Sorin Tudor Maxim, op. cit.). Asadar, intr-o lume dominata de criza mondiala, toleranta devine ,,esentiala pentru progesul social (John Horton, Toleranta, in Enciclopedia Blackwell a gandirii politice, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000, p. 749).
Drd Adriana Mihaela Macsut