Despre obiectivele eticii in afaceri

Se pot contura cateva obiective ale eticii in afaceri:
sa inteleaga ca respectarea cerintelor etice reprezinta o conditie esentiala a proiectului uman implicat in afaceri;
-formarea capacitatilor morale necesare spre a crea un grup coerent al angajatilor companiei care sa inteleaga rolul important al Chartei etice, Ghidul practicilor etice si al codului etic pentru promovarea unei imagini pozitive a companiei;
-conturarea scopului cognitiv prin care se constientizeaza responsabilitatile etice ale angajatilor din companie astfel incat sa se formeze un grup moral de referinta in care consumatorii privati si industriali, autoritatile publice sa aiba incredere;
-dezvoltarea unui cod etic bazat pe exigenta, angajament si indrazneala creativa care sa urmareasca eficientizarea companiei cat si fidelizarea clientilor;
– formarea deprinderilor necesare spre a detecta si rezolva in mod etic situatiile aparute, evitand situatiile de criza si a conflictelor de interese;
-intelegerea importanteiconstruirii unui viitor creativ, in spiritul respectului fata de valorile umane si valorile ecologice ale planetei.

Revenind pe plai mioritic se poate pune intrebarea daca pentru oamenii de afaceri autohtoni conteaza principiile eticii in afaceri. Sub aspect administrativ ei sunt sufocati de o multime de taxe care risca sa le falimenteze afacerea. Apoi la o privire de ansamblu se observa ca majoritatea afacerilor se incadreaza la capitolul vanzari, urmand traditia trasata candva de bisnitari din vremea comunista.

In esenta, societatea capitalista este bazata pe consumism, asa ca prin diferite reclame mai mult sau putin reusite oamenii sunt indemnati sa cumpere si atunci se contureaza un sport national numit shopping prin care se alina depresia cauzata de un regim de tranzitie care nu se mai sfarseste. Se urmareste inducerea conceptiei ca daca nu cumparam anumite produse prezentate prin reclame invelite in poleiala aurita devenim un fel deparia ai societatii de consum. Oare chiar asa sa fie? Cu produsele alimentare care se arunca de consumatorii din tarile dezvoltate se pot hrani saracii care mor de foame in zonele subdezvoltate.

Foarte putine companii au insa un cod etic. Un exercitiu pentru citori este sa numeasca un om de afaceri care are un cod etic al companiei pe care o patroneaza. Ideea de baza este castigul rapid cu orice pret si cat mai repede. Patronii autohtoni nu au rabdare si nu isi cresc afacerea treptat. Ei nu investesc in capitalul uman,preferand sa trateze angajatii ca mana ieftina de lucru care trebuie sa munceasca zi lumina si sa dea randament maxim adica acestia trebuie sa fie un fel de roboti care sa porneasca la apasarea pe buton, iar cand se defecteaza sunt inlaturati si ajung  pentru reparatii in hatisul unui sistem socio- sanitar primitiv care nu are de asemenea un cod etic  si aici se poate face un exercitiu prin care sa se numeasca medici care au principii morale. Leitmotivul este aici ca omul sfinteste locul si nu trebuie sa fie lup pentru semenul lui.

Nu toti pot fi patroni si nu toti pot fi angajati, nu toti pot fi lideri si nu toti pot sa fie subalterni, dar intre aceste categorii trebuie sa existe relatii morale bazate pe respect reciproc care sa nu se bazeze pe ideea ca banii pot cumpara orice. O afacere credibila nu se cladeste de pe o zi e alta: este nevoie de timp si rabdare spre a construi un brand credibil. Intr-o lumea consumista se merge pe ideea ca un tun financiar este suficient spre a dezvolta o afecere credibila. Insa intr-o afacere un patron are nevoie de angajati devotati si intra in contact cu parteneri de afaceri. Angajatii nu vor munci niciodata la randament maxim daca sunt tratati precum niste scalvi pe o plantatie. La randul lor partenerii de afaceri trebuie sa porneasca de la faptul ca o simpla strangere de mana este baza unei colaborari profitabile.
 
Succesul unei afaceri depinde in mod inevitabil de factorul credibilitate si implicit de cel al seriozitatii. Uneori in construirea acestor concepte, omul de afaceri pierde pe termen scurt, castigand insa pe termen lung. Intotdeauna un partener de afaceri serios prefera comfortul sigurantei clauzelor contractuale in detrimentul unui cost usor crescut. El nu umbla dupa chilipiruri care pe termen scurt par profitabile, dar pe teemen lung se dovedesc a fi investitii dezastruoase. Din palierul eticii in afaceri nu trebuie neglijat aspectul oferirii unor produse ori servicii de calitate raportate la pretul solicitat. Afacerile care se dezvolta rapid,de cele mai multe ori sfarsesc printr-un final tot atat de rapid. Edificator pentru aceste coordonate, poate fi ales ca exemplu domeniul investitiilor si dezvoltarii de proiecte imobiliare. Aici s-au implicat foarte multi (aparand asa numiti rechini de terenuri) , insa nu toti au respectat principiile unei minime etici. S-a vandut orice si oriunde, avand o calitate mai mult sau mai putin indoielnica. O simpla cautare pe site-uri imobiliare arata ca sunt situate in Bucuresti terenuri aflate in judetele Ilfov, Dambovita, Arges. De la locatia respectiv cica ar fi o distanta de cel mult 10 minute pana in centrul Capitalei, dar in realitate sunt peste 50 de kilometrii. Asadar rechinii imobiliari,  in realitatea, au facut si fac afaceri cu baloane de sapun ambalate in case de vis. Totusi, cumparatorii s-au desteptat si au devenit din ce in ce mai selectivi, iar multe din asa zisele dezvoltari imobiliare au ramas multe dintre ele la stadiul de proiect  science fiction in mintea unor rechini imobiliari falimentari care incep sa populeze puscariile. Un brand nou de afaceri pot fi acum acum puscariile private pentru detinuti de lux. Asadar pentru o afacere profitabila etica nu trebuie sa fie doar un simplu obiectiv dintr-un curs universitar, ci trebuie pusa in practica. Etica in afaceri a inceput cu negotul din Sumer, si continua sa fie si astazi un factor de baza care determina prosperitatea unei companii pe termen lung.
Dr. Adriana Mihaela Macsut si Drd. Stefan Grosu