Poveste despre vacante

Se spune ca a fost odata ca niciodata un turist foarte multumit de sine insusi si de vacanta pe care si-o putea permite intr-o insula indepartata.

Si intr-o buna dimineata din acea vacanta pe care si-o putea permite, pentru care muncise foarte mult, plimbandu-se agale pe plaja a vazut intr-un hamac zdrentaros undeva la umbra un tanar pescar. Barca sa umila era plina de peste. Probabil se trezise noaptea, ca toti pescarii, iesise in larg, avusese noroc si prinsese in plasa lui mult mai mult peste decat de obicei. Iar acum se gandea cum sa isi petreaca cat mai placut ziua pe care o avea inainte.

Turistul revoltat de indolenta pescarului il admonesta:

„De ce nu mergi sa pescuiesti in loc sa lenevesti aici in hamac?”

„Pai tocmai m-am intors de la pescuit. Nu vezi barca plina? Am avut o zi buna si am prins mai mult peste decat aveam nevoie.” raspunse lenes pescarul.

„Atunci du-te si pescuieste din nou. Este inca devreme, ai mai putea pescui cel putin o data.”

„Si de ce ar trebui sa fac asta?” intreba curios pescarul

„Cum de ce? Ca sa ai mai mult peste”

„Si ce sa fac cu mai mult peste? Deja am mai mult decat as avea nevoie.”

„Cum de ce? Ca sa il vinzi, sa ai mai multi bani.”

„Si ce sa fac cu mai multi bani?” intreba in continuare plictisit pescarul

Turistul nostru incepea sa fie agasat de intrebarile „de ce” ale pescarului

„Cum ce sa faci cu banii? Ai putea sa ii investesti. Ai putea sa cumperi mai multe barci, sa angajezi oameni care sa munceasca pentru tine. Iar in final daca ai munci foarte mult poate ca ai reusi chiar sa iti deschizi o fabrica de conserve de peste.”

„Si de ce ar trebui sa fac asta?” intreba pescarul

„Se vede ca esti greu de cap. Daca fabrica va merge bine ai putea la un moment dat sa angajezi un manager de valoare asa, ca mine, care sa o conduca in locul tau.”

„Si eu ce obtin din asta?”

„Cum ce obtii? Atunci cand altcineva va conduce barcile tale, fabrica ta, toata afacerea ta in locul tau vei putea la un moment dat sa iti permiti asa, ca mine, o vacanta, sa stai la umbra fara sa fie nevoie sa mai faci nimic.

„Si de ce toata complicatia asta?” intreba aproape adormit pescarul „Asta fac chiar acum”

Dorin Victor Vasile
www.psihoterapie.net