Regimul fiscal al microintreprinderilor

Prin modificarea adusa codului fiscal de catre Legea nr 343/2006, regimul fiscal al microintreprinderilor a suferit unele modificari importante. Astfel, incepand cu data de 01.01.2007 impozitul aplicat asupra cifrei de afaceri a microintreprinderii este de 2% (fata de 3% cat era pana acum) insa cea mai semnificativa modificare este fara indoiala cea referitoare la conditiile necesare pentru a putea accede la acest regim fiscal favorabil.

Mai exact, incepand cu data precizata mai sus,vor fi considerate microintreprinderi doar acele societati care realizeaza peste 50%din totalul cifrei de afaceri din alte activitati decat cele de consultanta.

Altfel spus, de beneficiul impozitului de 2% nu vor putea beneficia societatile care realizeaza incasari exclusiv ( sau intr-o proportie de peste 50%) activitati de consultanta.

Ce activitati concrete se circumscriu insa notiunii de consultanta? Pana la aceasta data nimeni nu stie cu certitudine, insa problema nu va putea fi transata atat de usor. Contractul de consultanta este practic o varietate a contractului de antrepriza. Contractul de antrepriza este numit in limbaj popular „prestare de servicii”.

De aici se pot ivi o multime de confuzii legate de calificarea fiscala a uneia dintre cele doua activitati.Prestarile de servicii se vor incadra in notiunea de „consultanta”? Daca raspunsul este negativ, ce ne facem cu acele societati care pe langa activitatile de a presta unele servicii, acorda clientului ( in mod firesc) si consultanta necesara?

Daca prin activitatea de consultanta legiuitorul va intelege in general toate activitatile de prestare de servicii, atunci vor fi sectoare intregi ale economiei care nu vorputea fi incadrate ca microintreprindere( ex: societatile de contabilitate, societatile imobiliare, etc). Cei interesati asteapta lamuririle necesare care ar putea fi aduse prin norme metodologice care sa introduca acele criterii necesare pentru delimitarea exacta a notiunii de consultanta.

Pana atunci insa, nimeni nu-si va putea dezvolta un plan de afaceri pentru anul viitor ( sau un buget de venituri si cheltuieli) fapt care nu poate avea decat consecinte daunatoare. Pe de alta parte, introducerea unui element de ambiguitate ( sau de interpretare) in calculul unui impozit are in general doua tipuri de consecinte :
1. Creaza posibilitatea abuzurilor de interpretare din partea autoritatii fiscale.
2. Creaza dorinta si posibilitatea contribuabilului de a „ocoli” dispozitiile fiscale.

Din aceasta ultima perspectiva, cu siguranta ca majoritatea contribuabililor vor gasi solutiile pentru ca in final sa poata beneficia de avantajul regimului fiscal al microintreprinderilor si aceasta chiar daca mai mult de 50% din incasarile acestora se vor realiza din activitati de consultanta. Aviz societatilor de grup!!