Sef meschin sau sef corect?

Acest articol pleaca de la un post anterior anume, posibila meschinerie a unui sef care aplica instrumentele motivarii non financiare, fara sa creada in ele. Poate asa este, astfel ca m-am gandit sa scriu acest articol separat, in care sa dezbatem aceasta problema.

Citatul din comentariul lui Dragos, pe care il puteti gasi la postul anterior: Tu ai lucra pentru un om ca tine? il puteti gasi in intregime printr-un click aici: tu ai lucra pentru un om ca tine?

Cred ca motivarea nonfinanciara este gresit sa fie instrumentalizata – sa o vezi ca pe un instrument al naibii de eficient, mai bun decat urletul sau penalizarea, de a face ca angajatul sa fie mai profitabili pentru angajator (stiu, nu „profitabil” – ci mai eficient, sa lucreze mai mult, sa fie bine dispus, sa stea de drag la serviciu etc). Nu e cam din exterioar asa, suprapus fortat, cand in interior, in singurul for care conteaza, totul a ramas la fel? Mi se pare chiar mai periculos/meschin un angajator care ar stapani la perfectie, pe langa o rapacitate nativa, si tehnici de motivare nonfinanciara. Stiu ca aici am ridicat o problema care tine mai mult de etica/filosofie sau altceva, dar tot as fi bucuros ca sa imi raspunda cineva, poate chiar autorul?”- Dragos

Hm… intram pe domeniul eticii, cu angajatorul care cunoastre tehnicile, el in esenta fiind un meschin, in interiorul lui de fapt nu simte nimic. Da, asa este, prin articolele pe care le scriu pot invata oamenii sa fie mai meschini. Acum, sincer fiind, acesta este riscul oricarui lucru bun, sa aiba si efecte negative. De pilda, eu te pot invata si IT, insa controlul imi scapa, nu pot avea garantia ca tu nu vei deveni un mic hacker. La fel te pot invata intr-un curs de autoaparare anumite tehnici, daca tu vei omori oameni folosind tehnica respectiva, din nou, nu e bine.

Intr-un film am auzit la un moment dat, dar nu mai stiu in care: „punctele slabe ale unui individ sunt de fapt prelungirea celor tari”

Dragos are dreptate. Dus la extrem, asa este. Aceste tehnici pot crea si oameni meschini. Cred ca pana la urma este pretul ce trebuie platit. Insa nici sa nu mai faci nimic in ideea ca lucrul respectiv il poate folosi un meschin, nu sunt de acord.

Revenind la subiect.

Apologia mea pentru motivarea nonfinaciara pleaca de la considerente mult mai simple, precum: „nu mi-am dat sema, nu credeam ca este important, nu stiu ce sa fac, nu am ce face”. Managerii romani sunt aproape indoctrinati, ei rezuma prea mult lucrurile la bani, trateaza angajatul ca pe un obiect, ca pe o proprietate, neconstientizand ca procedeaza gresit. Nu-si dau seama, cum am spus mai sus. Poate e mult spus, vreau sa-l luminez pe acest manager, sa-l determin sa-si activeze si latura umana, pentru ca in esenta, cand vorbim de motivare nonfinanciara vorbim de a fi OM in relatia cu celalalt. Vreau sa-l fac sa inteleaga ca exista si un alt instrument decat sanctiunea sau plata salariului. Apropo…sanctiunea si critica fac parte din arsenalul motivarii nonfinanciare!

Ce apare in mintea cursantilor dupa un training de Motivare nonfinanciara? : am inteles cat este de important, nu am dat atentie, nu m-am gandit serios pana acum, chiar ar trebuie sa fac ceva in sensul acesta, stiu ce am de facut, am constientizat importanta etc.

Imi doresc sincer ca managerii sa aplice aceste lucruri din inima. Ca parere personala, cred ca meschinaria unui sef nu tine o vesnicie. Sunt convins ca angajatii pot simti daca au un sef care nu spune din inima acele lucruri.

De multe ori, sincer fiind, iti place un anumit lucru la un om, insa din comoditate sau pur si simplu pentru ca nu te-ai gandit, nu-i spui cu voce tare ceea ce gandesti. Acel om ar aprecia daca i-ai spune lucrul respectiv. Esti meschin daca i-o spui? Nu cred!

In plus, cand vorbim de management, vorbim de metode testate, metode care functioneaza, seturi de tehnici care iti pot veni in ajutor. Sa nu incerci instrumente care au fost testate, metode care ti se pun pe tava, mi se pare ca nu ai ce cauta in management. Nu inventam Roata, tebuie sa ai doar abilitatea de a folosi roata. Sa folosesti motivarea nonfinanciara inseamna abilitatea de a folosi roata si de a lasa omul din tine sa vorbeasca cu omul din ei.

Recunosc ca nu-i un subiect simplu. Voi ce parere aveti?
Ar trebui managerii sa nu mai afle asemenea metode?
Nu merita platit pretul de care vorbeam mai sus?
Managerii stiu aceste metode…sau nu? Ar trebui invatati sau nu?
Ca angajati, simtiti cand aveti de-a face cu un sef meschin?
Ce ar trebui facut? Cum vedeti voi lucrurile?

Acest post continua un post anterior pe care il puteti gasi in intregime prin clik aici tu ai lucra pentru un om ca tine?

Comentati cu incredere 🙂

Marian Rujoiu