Sinca Veche – ultimul punct pe harta

Indiferent cat de mult ai calatorit sau la oricat de multe rasturnari de perspectiva ai fost supus, emotia e cea care ierarhizeaza toate cate ai vazut. Pentru mine, locul cel mai frumos din lume este „drumul pe sub munte” pana in Sinca Veche.

[img=514] Turle de biserici[/img]

De la Rasnov, faci stanga si o iei spre Zarnesti. Localnicii te vor sfatui sa-l eviti iarna, fiind plin de curbe, dar in ultimii ani s-a reparat si, scapat de slalomul printre gropi, el inseamna mare parte din frumusetea calatoriei. Iti propui sa-l vezi in fiecare anotimp, primavara, cand e totul inverzit si vaile seamana cu tablouri de Brueghel, vara cand graul copt intensifica roseata cerului, toamna cand frunzele camufleaza pamantul sau iarna cand se vede doar fumul din cosurile caselor de pe dealuri, caci cele din vale sunt fortificatii nemiscate.

[img=515] miriste[/img]

Te miri cum caii nu cad de pe dealurile galbene si domoale, gardurile din nuiele ordoneaza placut terenurile, muntii iti aduc orizontul mai aproape si jeepurile nu polueaza aerul pentru ca nu stiu inca „drumul”. Acest teritoriu este „zona” din filmul Calauza al lui Tarkovski, unde oamenii vin pentru a se simti intregi si a gasi „fericirea”.

[img=517] Sambata de Sus[/img]

Pana la Sinca Veche, la 45 km de Brasov, spre Fagaras, unde ti-ai propus sa vezi „Grota Ursitelor”, iti poti rezerva cazarea, pentru o noapte, in Poiana Marului sau poti sa continui drumul pana in Sambata de Sus, daca vrei sa mergi la manastirea unde a slujit parintele Teofil Paraian, unul dintre cei mai mari duhovnici in viata.

[img=518] Preot la Sambata de Sus[/img]

Sinca Veche este satul din care au plecat ortodocsii cand au fost obligati de Maria Tereza si de generalul Buccow sa treaca la catolicism si au intemeiat satul Sinca Noua. Pana la urma, oamenii dintr-un sat s-au casatorit cu cei din celalalt sat si au considerat ca cele doua culte, „tot o credinta sunt”. Asa se face ca batranii din aceeasi familie merg la catedrala greco-catolica din centrul satului, pentru ca e mai aproape de casa si pentru ca pot sta jos la slujba, iar cei mai in putere merg la manastirea ortodoxa.
Pe un drum pietruit, cunoscut ca drumul de pe langa castru ajungi la schitul „Nasterea Maicii Domnului”, asezamant de calugari care aduce a templu japonez, dar unde gasesti particele din moastele Sf. Nectarie. Linistea si frumusetea schitului sunt completate de conditiile moderne de cazare in chilii.

[img=519] Yin-Yang si steaua lui David[/img]

Grota sau manastirea rupestra, aflata sub dealul Plesu este una dintre putinele atractii din zona, care au fost puse in valoare. Se presupune ca are o vechime de aproximativ 7000 de ani si ca apartine acelei civilizatii care a intemeiat si „Templul Alb” din Insula Serpilor. Ferestrele au fost taiate lateral in stanca si calugarii citeau cautand razele soarelui. Biserica are doua altare si de aceea multi considera ca nu este intemeiata de crestini. Simbolul asemanator lui Yin-Yang si steaua lui David, situate in altar, dau de gandit arheologilor care studiaza locul. Chipul de pe peretele de langa altar ar putea reprezenta un dac, un calugar sau chiar pe Isus.

[img=520]grota[/img]

La orele inserarii, dai jos prelata care protejeaza grota si cu lumina de la telefon, daca nu ai avut grija sa-ti iei lanterna, incerci sa nu te impiedici si sa-ti temperezi teama. In dreapta este unul dintre altare, iar in fata ta ard lumanari si candele lasate de credinciosi. Daca ai rude in zona, te vor indemna sa mergi fara frica si iti vor spune sa-ti pui o dorinta pentru ca ti se va indeplini negresit. Asa cum se spune, asa vei si simti, si te intorci in acest loc pe lumina. Sentimentul nu va mai fi la fel de puternic, poate si din cauza ca lumina reduce din mister.

[img=521] In apropierea grotei[/img]

Prelata este asezata temporar, urmand sa fie construita o „umbrela” care sa protejeze stancile de infiltratiile de apa. In locul stratului de roca de la suprafata se va aseza un amestec de argila si betonita, armat cu geogrila, iar deasupra va fi o patura vegetala, peste o structura de lemn de cateva sute de metri patrati.
Padurea comunala este bogatia acestei zone, 20.000 mc de masa lemnoasa poate fi taiata anual si prelucrata local. In sat mai sunt mici fabrici de prelucrare a produselor din carne, a produselor lactate, doua mori, ateliere de tamplarie si unul care produce tabla ondulata.