Solutii de evitare a falimentului in Romania

Societatile comerciale care au datorii ar putea incheia o intelegere cu creditorii, pentru a se redresa din punct de vedere financiar. In acest sens, Camera deputatilor va dezbate un proiect de lege privind concordatul preventiv. Legea se va aplica pentru urmatorii debitori:

-societati comerciale, inclusiv societatile la care statul sau o institutie a administratiei publice locale detine totalitatea sau majoritatea actiunilor sau partilor sociale;
-organizatii cooperatiste de credit, de consum si mestesugaresti;
– persoane fizice, care exercita acte de comert individual sau in asociatii familiale;
– regii autonome;
– societati agricole;
– grupuri de interes economic;
– asociatii si fundatii.

Nu vor putea solicita procedura concordatului preventiv, urmatorii debitori:
– debitorul impotriva caruia s-a pronuntat o hotarare definitiva si irevocabila de condamnare pentru bancruta simpla sau frauduloasa;
– debitorul impotriva caruia a fost declarata procedura de faliment, in ultimii 5 ani anteriori cererii;
– debitorul care intr-o perioada de 3 ani anteriori datei de inregistrare a cererii a mai beneficiat de procedura concordatului preventiv.

2 solutii moderne: concordatul si mandatul ad-hoc

Concordatul este un mecanism de evitare a insolventei si consta intr-o intelegere intre debitor si creditori cu privire la modul in care debitorul aflat in dificultate financiara isi va plati datoriile.
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului, prin care un „mandatar ad-hoc”, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea acestuia din urma.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.
Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, cu anumite exceptii prevazute de lege, cum ar fi fapte inscrise in cazierul fiscal sau daca impotriva debitorului a mai fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv etc.

Deschiderea procedurii si oferta de concordat preventiv

Debitorul poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv, prin care va propune si un conciliator provizoriu, dintre practicienii in insolventa. In termen de 30 de zile de la numirea sa de catre judecatorul sindic, conciliatorul elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

Conciliatorul, al carui onorariu va fi suportat din averea debitorului, are mai multe atributii, printre care intocmirea tabloului creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale caror creante sunt in litigiu, si tabloul creditorilor concordatari; elaborarea, impreuna cu debitorul, a ofertei de concordat; convoaca adunarea creditorilor concordatari; supravegheaza indeplinirea obligatiilor asumate de catre debitor prin concordatul preventiv etc.

Oferta de concordat preventiv va fi depusa la tribunal si se notifica de catre conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigura posibilitatea verificarii receptiei ofertei de concordat.

De asemenea, oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor.

Proiectul de concordat preventiv

Acesta trebuie sa prezinte, in mod detaliat:

a) situatia analitica a activului si a pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor, autorizat potrivit legii;

b) cauzele starii de dificultate financiara si masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pana la depunerea ofertei de concordat preventiv;

c) proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 6 luni.

Proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa un plan de redresare care prevede cel putin urmatoarele masuri:

a) reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;

b) modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate fi-nanciara, precum: majorarea capitalului social, imprumut bancar, obligational sau de alta natura, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de garantii;

c) procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, urmare a implementarii masurilor de redresare propuse; in acest scop, debitorul poate propune masuri precum: amanari sau reesalonari la plata creantelor contra sa, stergerea in tot sau in parte a unor creante sau numai a dobanzilor ori a penalitatilor de intarziere, compensari, novatii prin schimbare de debitor; pentru obligatiile fiscale de plata propunerile de amanari, stergeri, esalonari, reesalonari si reduceri partiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale in materia ajutorului de stat; in aceasta situatie este nevoie de acordul expres al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care trebuie exprimat in termen de 30 de zile; in caz contrar acordul se prezuma;

d) termenul-limita pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat nu poate depasi 18 luni de la data incheierii concordatului preventiv.

Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv

Debitorul va putea sa ajunga la o intelegere cu toti creditorii sai sau cu o majoritate calificata a acestora. Creditorii disidenti nu vor putea fi obligati sa accepte concordatul, insa publicarea acestuia le va opri dreptul unei urmariri silite individuale pe perioada de executare a concordatului.

In vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective sau individuale de negociere cu creditorii, in prezenta conciliatorului propus de debitor. Creditorii voteaza, in principiu, prin corespondenta. Votul favorabil neconditionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice conditionare a votului este considerata vot negativ.

Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor ce reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate. In cazul in care nu se intruneste majoritatea prevazuta, debitorul are dreptul ca, dupa trecerea a minimum 30 de zile, sa faca o noua oferta de concordat preventiv.

Creditorii care au votat impotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, in termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului in registrul comertului.

Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditori necunoscuti sau contestati, conciliatorul poate cere judecatorului-sindic omologarea concordatului. Dispunand omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita.

La cererea conciliatorului, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor.