Terapie de Soc Anticriza ?

Vara aceasta revista de limba germana Transit a publicat un articol programatic cu titlul „Criza economica si liberalismul economic in Europa Centrala”, sub semnatura lui Jacques Rupnik, un cercetator de la centrul pentru studii internationale din Paris.

Tema articolului: criza modelului economic liberal aplicate de tarile din Europa Centrala puternic afectate de actuala criza economica.

Autorul sustine ca ultimul bastion al modelului economic liberal se afla in Europa Centrala.

Este adevarta ca tarile din Europa centrala au mers cu pasi hotarati in directia economiei de piata prin aplicarea unei terapii de soc ( au taiat coada pisicii o singura data , in varianta romaneasca), cu rezultate remarcabile in anii ‘90.

Se pare insa ca terapia de soc, privatizarile facute in mare graba, lipsa de reglementari sau de interventie a statului pe diverse piete a creat puternice vulnerabilitati in fata crizei economice.

Articolul face o paralela interesanta intre Estonia si Slovenia.

Estonia si-a propus sa devina un Hong Kong al Europei prin aplicarea modelului economic liberal, prin tranzitia in modul „derulare rapida” catre economia de piata.

Toate acestea au facut ca Estonia sa fie una din tarile cele mai puternic afectate de actuala criza economica.

Si nu este vorba doar de criza economica.

Parcurgem si o criza ideologica in care tarile central europene constata ca modelele economice pe care le-au idealizat pentru performantele lor, au devenit peste noapte neoperante.

Ironia sortii este ca SUA, un idol al tinerelor democratii central europene, se indreapta catre un model economic bazat pe un stat interventionist in economie, adica exact ceea ce s-a privit ca mai degraba un model apartinand trecutului.

Slovenia, a practicat reforme mai putin dure incepute inca din perioada vechiului regim si a reusit sa fie deja in zona euro si sa aiba unul dintre cele mai ridicate niveluri ale produsului intern brut per capita.

Concluzia ar fi ca trecem printr-o perioada de criza profunda atat economica cat si o criza a modelelor si ca solutiile pentru fiecare tara in parte sunt diferite si ca probabil recursul la modele prefabricate va fi mai putin utilizat.

Proiectul de a crea un fond de asistenta pentru tarile mai putin dezvoltate din UE, sustinut foarte tare de Ungaria de exemplu, nu a intrunit consensul politic, tarile nevoiase fiind abandonate din nou in bratele Fondului Monetar International.

Despre modelul romanesc din pacate nu se face nici o referire in studiul citat. As vrea sa sper ca vom reusi macar pentru viitor sa de gasim calea de a traversa criza actuala cu daune cat mai mici pentru mediul de afaceri.

Romania a fost, este si va fi orginala in domeniul economic.
Poate ca orginalitatea nu a fost o ideea atat de proasta asistand la o prabusire a modelelor.