Cine sunt românii cărora le va crește salariul obligatoriu, chiar dacă lucrează la privat. Legea este deja în vigoare

Datele furnizate de Registrul General de Evidență a Salariaților (REVISAL) arată că, în 2023, 406.293 de salariați la nivel național au beneficiat de această reglementare. Legea stipulează că sunt vizate contractele încheiate începând cu 1 ianuarie 2024, iar în 2025 vor fi eligibili pentru majorări și angajații cu contracte active din 2023. De asemenea, salariul minim brut va crește la 4.050 de lei de la începutul anului viitor, oferind o bază mai mare pentru viitoarele ajustări salariale.

Specialistul în resurse umane Sorina Faier a explicat importanța acestei măsuri legislative și implicațiile sale pentru piața muncii.

„Costul vieții crește constant și inflația afectează puterea de cumpărare a angajaților, este esențial ca și legislația muncii să se adapteze acestor schimbări. Una dintre modificările semnificative în legislația muncii în multe țări, inclusiv România, este obligația angajatorilor de a majora salariile angajaților plătiți cu salariul minim după o perioadă de doi ani. Această reglementare are ca scop nu doar protecția angajaților, ci și stimularea unui climat de muncă sănătos și motivant”, a declarat Sorina Faier, potrivit Ziare.com.

Experții în recrutare subliniază că majorările salariale nu ar trebui să fie determinate doar de constrângeri legale.

„Acordarea unei măriri salariale nu este doar o responsabilitate legală, ci și un semn de respect față de munca depusă de angajați. Această practică nu doar că ajută la păstrarea talentelor, ci oferă și un stimulent pentru angajați de a se implica mai activ în activitățile organizației”, a adăugat Sorina Faier.

Specialist in resurse umane: ”Obligația de a mări salariul minim este esențială”

Inflația reprezintă un argument central în solicitările de măriri salariale.

„Creșterile semnificative ale inflației pot afecta drastic puterea de cumpărare a salariilor. Într-un mediu economic în care prețurile bunurilor și serviciilor cresc, este de așteptat ca angajatorii să ajusteze salariile pentru a menține standardul de viață al angajaților. Dacă angajatul își asumă sarcini suplimentare sau mărește volumul de muncă, angajatorul ar putea considera că o mărire salarială este justificată pentru a recompensa eforturile suplimentare”, a explicat specialistul în HR.

Competiția pe piața muncii joacă, de asemenea, un rol important.

„Într-o piață de muncă competitivă, companiile sunt forțate să își îmbunătățească pachetele salariale pentru a atrage și a păstra talentele. Dacă un angajat primește oferte mai bune de la alte companii, angajatorul actual ar putea fi obligat să mărească salariul pentru a preveni plecarea acestuia”, a spus Sorina Faier.

Citește și: Cum s-au scumpit poliţele RCA, deşi preţul este plafonat. Românii plătesc cu până la 30% mai mult decât anul trecut

Angajatorii pot fi sancționați pentru nerespectarea acestei obligații legale, mai spune specialistul.

„Nerespectarea acestei obligații de a mări salariile poate avea consecințe severe pentru angajatori. Pe lângă posibilele sancțiuni legale, o atmosferă de lucru negativă poate fi un efect colateral. Angajații care simt că munca lor nu este apreciată corespunzător pot deveni demotivați, ceea ce poate duce la scăderea productivității și chiar la plecarea lor din firmă”, a subliniat Faier.

În concluzie, ajustările salariale regulate nu sunt doar un imperativ legal, ci și o necesitate strategică pentru succesul organizațiilor.

„Obligația angajatorilor de a mări salariul angajaților după doi ani de muncă este o reglementare esențială care protejează drepturile lucrătorilor și contribuie la un mediu de lucru sănătos. În plus, există numeroase circumstanțe în care companiile sunt nevoite să ajusteze salariile, nu doar pentru a respecta legea, ci și pentru a-și menține un avantaj competitiv pe piața muncii”, a concluzionat Sorina Faier.

Citește și: Se fac angajări pe bandă rulantă într-un domeniu cu salarii uimitoare. Peste 11.000 de lei pe lună fără studii superioare