Cum trebuie sa se poarte managerii cu zvonurile

Astfel, daca decizia nu este explicata in mod transparent, in randul angajatilor isi vor face aparitia zvonuri cu privire la inrautatirea situatiei financiare a companiei sau avantajele strategice ale unui concurent din piata. Iar efectele printre cei care nu au acces la datele oficiale vor fi cat se poate de negative: de la aparitia unui climat marcat de anxietate si stres, pana la scaderea in termeni reali a performantei si productivitatii.

Ce ar putea face in aceste conditii managerii unor organizatii care se confrunta cu astfel de situatii? Strategiile principale trebuie construite pe descrierea valorilor si procedurilor folosite in viitoarele schimbari, confirmarea sau negarea zvonului cu argumente solide, stabilirea intervalului in care se vor oferi informatii complete angajatilor sau explicarea clara a motivelor pentru care nu se poate comenta zvonul sau nu se pot furniza informatii detaliate.

Este important ca in departamentul de resurse umane sa se regaseasca si specialisti foarte buni in comunicare interna, capabili sa gestioneze mesajele care circula in companie pe canale informale. Printr-o structura de comunicare interna, flexibila si credibila, se pot dezamorsa informatiile trunchiate sau incorecte care circula printre angajati situati pe diverse paliere ale organizatiei (verticale sau orizontale).

Pe langa comunicarea interna, este necesar ca actiunile managementului sa fie prezentate transparent, astfel incat acestea sa nu lase loc unor interpretari eronate din partea angajatilor. O decizie strategica (precum cea de relocare a unei fabrici) se poate tranforma intr-un semnal de instabilitate daca nu este comunicata corect si la timp.

Avand in vedere insa ca majoritatea companiilor nu aplica strategii preventive, ci se gasesc de cele mai multe ori in fata faptului implinit, respectiv o situatie de criza, cea mai eficienta solutie pentru depasirea problemelor din aceasta categorie ramane angrenarea unui consultant specializat. Ceea ce trebuie insa sa se inteleaga foarte clar este ca pot fi solutionate doar problemele generate de catre transmiterea unor mesaje bruiate din cauza unor erori in fluxul de comunicare.

In momentul in care cauzele tin de erori de management sau de strategii defectuoase, solutiile propuse trebuie automat integrate intr-un proiect complex de consultanta mixta in domeniul comunicarii si resurselor umane. Este premiza cea mai viabila pentru o dezvoltare corecta a organizatiei, prin abordarea deschisa a problemelor cu care aceasta se confrunta, atat de catre membri, cat si de catre lideri.

Principalele categorii de zvonuri

Stirile neoficiale care circula in mediul organizational pot fi grupate in cateva categorii mari: zvonuri despre cifra de afaceri, zvonuri despre schimbarea managementului, zvonuri despre securitatea/calitatea locului de munca, zvonuri despre costul erorilor si zvonuri despre ingrijorarea clientilor.

Specialistii americani considera ca zvonurile influenteaza atitudinile, emotiile si judecatile, alterand opiniile, reputatiile si sentimentele si avand un rol important in schimbarea comportamentelor. Acest lucru ne afecteaza deciziile de zi cu zi, inclusiv in ceea ce priveste alegerea candidatilor politici pe care ii votam, a persoanelor pe care ni le stabilim ca prieteni sau a schimbarii locului de munca.

Prin intervievarea managerilor de relatii publice ai unor importante companii americane, a fost evidentiat impact zvonurilor in organizatiile respective, fiind stabilite 17 categorii principale de efecte:

1) Scaderea moralului in cadrul companiei;
2) Afectarea imaginii publice a organizatiei;
3) Pierderea increderii existente intre management si angajati;
4) Cresterea stresului angajatilor la locul de munca;
5) Pierderea increderii in randul angajatilor;
6) Pierderea increderii clientilor;
7) Scaderea productivitatii;
8) Afectarea reputatiei individuale;
9) Afectarea reputatiei companiei;
10) Pierderea increderii existente intre management si actionari; 11) Cifre de afaceri irelevante;
12) Scaderea veniturilor/actiunilor;
13) Scaderea vanzarilor;
14) Intensificarea actiunilor sindicale sau a grevelor;
15) Cresterea intarzierilor si absenteismului;
16) Actiuni punitive indreptate impotriva mangementului;
17) Comportament de tipul sabotajului.

Aurelian Stoica,
senior consultant InnerLook