INS: Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la 31.000 în 2025, iar rata a coborât la 0,6%

INS informează că cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,77%). Lor li se adaugă locuri de muncă vacante în administrația publică (cu o rată medie anuală de 1,21%), activități de spectacole, culturale și recreative (1,04%), precum și în transport și depozitare și intermedieri financiare și asigurări (câte 1,02%).

Industria prelucrătoare a concentrat aproape 18% din totalul locurilor de muncă vacante, respectiv circa 5.600 de posturi, însă rata medie anuală s-a situat la 0,52%. Sectorul bugetar a cumulat aproximativ 23% din total, cu 3.300 de posturi în administrația publică, 2.600 în sănătate și asistență socială și 1.100 în învățământ.

La polul opus, cele mai reduse rate ale locurilor de muncă vacante au fost consemnate în alte activități de servicii (0,19%), industria extractivă (0,20%) și tranzacții imobiliare (0,22%), sectoare în care numărul mediu anual al posturilor vacante a fost sub 100.

Comparativ cu 2024, cele mai accentuate scăderi ale ratei locurilor vacante au fost raportate în distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor (-0,41 puncte procentuale), activități culturale și recreative (-0,40 puncte procentuale) și intermedieri financiare și asigurări (-0,21 puncte procentuale).

INS: Din perspectiva numărului de posturi, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2.100), comerț (-800), sănătate și asistență socială (-700)

Pe de altă parte, creșteri ale ratei locurilor vacante au fost consemnate în activități profesionale, științifice și tehnice (+0,32 puncte procentuale) și în sectorul energetic (+0,21 puncte procentuale), în timp ce numărul de posturi vacante a crescut în aceleași domenii (+500), respectiv în construcții (+200).

În funcție de ocupații, cea mai mare cerere de forță de muncă s-a înregistrat în rândul specialiștilor (grupa majoră 2), cu o rată de 0,75% și aproximativ 9.100 de posturi vacante, urmați de lucrătorii în servicii (4.500 de posturi) și funcționarii administrativi (rată de 0,72%).

Cele mai reduse valori au fost înregistrate în rândul lucrătorilor calificați în agricultură (0,25% și circa 100 de posturi) și al funcțiilor de conducere (0,36% și aproximativ 1.300 de posturi), informează INS.

INS: Cea mai mare cerere de forță de muncă este în București-Ilfov, unde numărul locurilor vacante a fost de circa 12.100, reprezentând aproape 40% din totalul național

Din punct de vedere regional, cea mai mare cerere de forță de muncă a fost în București-Ilfov, unde rata medie anuală a ajuns la 0,98%, iar numărul locurilor vacante a fost de circa 12.100, reprezentând aproape 40% din totalul național. Regiunile Nord-Vest (4.100 de posturi), Centru și Sud-Muntenia (câte 2.900) au cumulat aproximativ o treime din total.

Cea mai redusă cerere a fost înregistrată în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o rată de 0,25% și circa 1.000 de locuri vacante. Cele mai semnificative scăderi ale ratei au fost consemnate în Vest (-0,19 puncte procentuale), București-Ilfov (-0,12 puncte procentuale) și Sud-Vest Oltenia (-0,11 puncte procentuale).

Citește și: Ministerul Finanțelor a investit 1,85 miliarde euro prin ajutoare de stat, creând peste 36.000 de locuri de muncă