Comercializarea vinului în România a înregistrat o creștere impresionantă, devenind una dintre industriile cu cea mai rapidă expansiune din ultimii ani. Producția autohtonă de vin a atins noi recorduri, iar pasiunea românilor pentru această băutură se reflectă în obiceiurile zilnice de consum, de la micul dejun până la cină. Statisticile arată că vinul alb rămâne în topul preferințelor, dar vinurile spumante, bio și cele fără alcool câștigă rapid teren, potrivit bugetul.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Un bărbat din Bihor a dat lovitura cu o băutură tradițională. O jumătate de litru costă 200 de lei
foto: băutura
În 2024, viticultorii români au obținut recolte impresionante, consolidând poziția vinului autohton pe piața națională. Vinurile spumante, de exemplu, au devenit populare nu doar pentru ocazii festive, ci și pentru consumul cotidian. Potrivit reprezentanților din industrie, aceste vinuri sunt apreciate pentru versatilitatea lor, fiind potrivite în diverse combinații culinare.
„Românul a învățat să consume vinuri spumante, de la micul dejun până la cină. Avantajul acestor vinuri este faptul că au cea mai generoasă plajă de asociere. Adică le putem folosi și ca un vin de intrare”, afirmă Eugen Tăraș, reprezentantul unei crame, pentru Digi24.
Trendul către vinurile autohtone se datorează și calității tot mai ridicate a producției locale. Ștefan Stanciu, un alt reprezentant din domeniu, a remarcat că românii redescoperă vinurile autohtone, iar producătorii locali investesc în calitate, reducând astfel importurile. În acest context, soiuri precum Feteasca Neagră, Negru de Drăgășani sau Șarbă devin emblematice pentru România, cu potențial de succes pe piețele internaționale.
„Dacă în trecut se consumau foarte multe importuri, acum trendul este crescător. Pentru că și producătorii români încep să producă vinuri din ce în ce mai bune și din ce în ce mai calitative”, observă Ștefan Stanciu, reprezentantul unei crame.
„România poate ieși pe piața modială doar cu soiuri autohtone, doar cu Fetească neagră, cu Negru de Drăgășani, cu Novac, cu Șarbă, cu Fetească regală, Fetească albă. Deci cam acestea sunt soiurile care pot fi interesante pentru cineva care este din străinătate”, explică la rândul său Zoltan Szoverdfi-Szep, organizator al unor evenimente de profil.
Creșterea cererii pentru vinurile premium și diversificate a stimulat apariția unui număr tot mai mare de crame mici și mijlocii. Acestea se concentrează pe produse de nișă, punând accent pe calitate și atenția la detalii.
„Se pune accent pe calitate, pe atenția la detalii. Apar din ce în ce mai multe crame, poate mai mici, care își doresc să facă niște produse deosebite față de cantitatea mare de vin cu care suntem obișnuiți”, comentează un tânăr pe marginea acestui fenomen.
De asemenea, vinurile bio și cele fără alcool atrag un segment tot mai mare de consumatori, reflectând preocuparea pentru un stil de viață sănătos. Comerțul online cu vinuri a cunoscut, la rândul său, o ascensiune spectaculoasă, iar livrările la domiciliu sunt acum o opțiune preferată de mulți români.
Potrivit Institutului Național de Statistică, vinul alb continuă să fie ales de peste jumătate dintre consumatori, dar diversificarea ofertei pe piața autohtonă stimulează creșterea în toate segmentele.
Te-ar mai putea interesa și: Cafeaua, „asul” din mâneca celor care lucrează la birou. Legătura ascunsă dintre populara băutură și longevitate