Copiii românilor care muncesc în Germania pot primi 255 de euro pe lună

Românii care muncesc legal în Germania pot primi în 2025 255 de euro pe lună pentru fiecare copil, chiar dacă minorii locuiesc în România. Este vorba despre sistemul Kindergeld, una dintre cele mai generoase forme de sprijin familial din Europa, care continuă să atragă tot mai mulți beneficiari din rândul muncitorilor est-europeni, potrivit bugetul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Edeka, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Germania, este în România. 2.000 de angajați lucrează la un centru de IT, în Cluj-Napoca

Copiii românilor care muncesc în Germania pot primi 255 de euro pe lună

Potrivit datelor Ministerului Federal al Finanțelor din Berlin, România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sumele totale transferate către părinții care primesc alocații pentru copii aflați în altă țară, fiind devansată doar de Polonia. În anul 2024, părinții români au încasat 56,2 milioane de euro din Kindergeld, în timp ce polonezii au primit 215 milioane de euro. Ungaria și Croația au raportat sume de circa 30 de milioane de euro fiecare.

Kindergeld este un ajutor lunar acordat familiilor care cresc copii, indiferent dacă aceștia locuiesc în Germania sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Sprijinul se acordă părinților sau tutorilor legali care lucrează legal în Germania și plătesc contribuții la sistemul fiscal german. Începând cu 1 ianuarie 2025, cuantumul lunar al Kindergeld este de 255 de euro pentru fiecare copil, sumă unitară, fără diferențiere în funcție de numărul copiilor din familie, cum se întâmpla în trecut.

Această creștere cu 5 euro față de anul precedent a fost decisă de guvernul federal ca parte a unui pachet de măsuri pentru combaterea inflației și a creșterii costurilor de trai, în special pentru familiile cu venituri mici și medii. Oficialii germani subliniază că sistemul Kindergeld are un rol dublu: sprijină direct părinții, dar și încurajează munca legală și contribuțiile la sistemul social german.

Conform estimărilor Bundesagentur für Arbeit, aproximativ 20.000 de familii de români beneficiază în prezent de alocația Kindergeld, o cifră care a crescut constant în ultimul deceniu, pe fondul migrației economice spre Germania. Majoritatea beneficiarilor sunt angajați în domenii precum construcții, logistică, îngrijire, agricultură și servicii.

Pentru a primi acest sprijin financiar, părinții trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

• să lucreze legal în Germania, fie cu contract de muncă, fie ca persoane fizice autorizate (PFA) sau freelanceri;
• să plătească impozite și contribuții sociale în Germania;
• copilul trebuie să aibă sub 18 ani, sau până la 25 de ani dacă urmează studii universitare.

Un aspect important este faptul că minorii nu trebuie neapărat să locuiască în Germania. Părintele poate primi Kindergeld chiar dacă copiii locuiesc permanent în România, cu condiția prezentării documentelor doveditoare: certificate de naștere, dovada legăturii de rudenie, declarație că nu se primesc alocații duble în țara de origine și acte privind venitul sau domiciliul părintelui.

Cererile pentru Kindergeld se depun la agențiile locale Familienkasse, aflate în subordinea Bundesagentur für Arbeit. Solicitantul trebuie să completeze formularul K1, la care se atașează următoarele documente:

• copii ale certificatelor de naștere și de căsătorie;
• dovada domiciliului și a statutului de angajat sau contribuabil în Germania;
• copie după actul de identitate sau permisul de rezidență;
• declarație privind eventualele alocații primite în România.

După depunerea dosarului, procesarea durează, în general, între 4 și 8 săptămâni, iar plata se face lunar, direct în contul bancar al părintelui beneficiar.

România se situează constant în topul țărilor care beneficiază de acest tip de sprijin, ceea ce reflectă și prezența semnificativă a forței de muncă românești în Germania. În ultimii ani, autoritățile germane au colaborat cu cele române pentru a preveni cazurile de dublă alocație sau de documente incomplete, însă marea majoritate a cererilor sunt legitime și conforme cu legislația europeană.

Te-ar mai putea interesa și: Actul pe care românii din Germania trebuie să îl aducă în România pentru pensie. Aşa se iau anii din urmă în calcul