Deținuții români, exploatați ilegal la o mare firmă de curierat! Conducerea penitenciarului reține 60% din câștiguri!

Un nou scandal legat de exploatarea muncii deținuților a izbucnit, vizând Penitenciarul Rahova și firma de curierat Sameday. În încercarea de a face față volumului uriaș de colete din noiembrie și decembrie 2024, Sameday a angajat, printr-un contract, forța de muncă a 50 de deținuți. Deși Legea nr. 254/2013 permite utilizarea muncii persoanelor private de libertate, detaliile financiare ale acestui acord au atras critici severe, potrivit bugetul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Curierii asiatici, un pericol pe șoselele din România. Comunicat IGPR: ” Zeci de accidente cu victime în care au fost implicați curieri asiatici pe biciclete electrice sau scutere”

foto: deținuți

Deținuții români, exploatați ilegal la o mare firmă de curierat! Conducerea penitenciarului reține 60% din câștiguri!

Deținuții au fost remunerați oficial cu salariul minim brut pe economie, însă doar 40% din aceste câștiguri le-au revenit efectiv, restul de 60% fiind reținut de conducerea penitenciarului. Oficial, această sumă ar fi destinată bugetului instituției, însă Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu a oferit explicații clare despre destinația acestor bani, evitând răspunsuri concrete la întrebările presei. În plus, raportul financiar anual al ANP nu menționează detalii despre veniturile obținute de Penitenciarul Rahova, adâncind suspiciunile privind gestionarea acestor fonduri.

Deținuții implicați fac parte din regimul deschis, care le permite să muncească în afara penitenciarului fără supraveghere strictă. Activitatea lor la Sameday a fost atent controlată, iar interacțiunile cu angajații firmei au fost limitate pentru a preveni incidente. Totuși, transparența privind selecția lor și utilizarea banilor câștigați rămâne problematică.

În 2023, sistemul penitenciar din România a generat peste 70,4 milioane de lei din astfel de prestări servicii, dar modul de utilizare a acestor venituri a fost frecvent criticat. În cazul de față, reținerea unui procent atât de mare din câștigurile deținuților ridică întrebări etice și legale, mai ales în contextul în care munca lor ar trebui să contribuie la reintegrarea socială, nu la exploatare economică.

Pe lângă aspectul financiar, participarea la aceste programe de muncă oferă deținuților beneficii precum reducerea pedepsei, un stimulent important. Totuși, acest avantaj nu justifică lipsa de echitate în plata muncii lor și nici practicile abuzive asociate cu gestionarea banilor.

Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Justiției îndeamnă mediul de afaceri din România să angajeze deținuți. De ce ar accepta firmele