Executarea silită, potrivit legii actuale, poate avea întârzieri mari și lăsa creditorii fără instrumente eficiente, ceea ce duce la executări silite care pot dura chiar și ani.
Cererile creditorilor sunt respinse în multe cazuri, iar dosarele rămân în nelucrare luni sau chiar ani. De asemenea, există cazuri în care executarea silită durează „între 5 și 8 ani, fără ca titlul executoriu să fie adus la îndeplinire”.
În legislația actuală, judecătorul poate aplica penalități debitorului, dar nu este obligat să o facă. Dacă cererea creditorului pentru penalități este respinsă, decizia este definitivă și nu poate fi contestată. Creditorul nu poate depune o nouă cerere după respingere. În plus, penalitățile sunt greu de obținut, iar aplicarea lor este limitată.
Aceste aspecte, spun inițiatorii noului proiect, pot duce la situația în care „executarea rămâne la bunul plac și arbitrariul debitorului”, care poate continua să ignore hotărârea judecătorească fără consecințe reale.
Citește și: Gigi Becali, despre executarea silită a lui Iohannis: „Bravo ANAF-ului, că l-au umilit!”
Noul proiect de lege, care a primit luni aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, mărește considerabil penalitățile zilnice aplicate debitorilor. Totodată, prevede pași procedurali mai rapizi, pentru a evita ca executările silite să nu mai treneze ani întregi.
Proiectul modifică semnificativ art. 906 din Codul de procedură civilă, prin trei prevederi noi care ar accelera executările și ar înăspri sancțiunile aplicate debitorilor.
Inițiatorii spun cătermenul de trei luni este „suficient pentru debitor pentru îndeplinirea obligației” și nu afectează autoritatea lucrului judecat.
Dacă instanța refuză să aplice penalități, creditorul va putea face apel, care se va judeca de urgență. Parlamentarii susțin că lipsa unui apel „reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil” și contravine jurisprudenței CEDO, care consideră faza executării parte integrantă a procesului.