Hackerii îți pot fura banii în doar câteva secunde. Parolele care te pot duce direct la faliment

Românii tind să își aleagă parole simple, ușor de intuit, fără a conștientiza riscurile asociate cu aceste alegeri. Un studiu recent a relevat că doar 20% dintre parole oferă o protecție reală împotriva atacurilor cibernetice, iar această situație devine alarmantă mai ales pentru cei care își conectează cardurile la diferite dispozitive. Utilizatorii se pot confrunta cu riscul de a rămâne fără bani în conturi, mai ales când hackerii reușesc să spargă conturile care nu sunt bine securizate, potrivit economedia.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Aspiratoarele robot, ținta unui atac cibernetic, în 2024. Hackerii au preluat controlul dispozitivelor: „Au început să emită insulte rasiste.”

foto: hackeri

Hackerii îți pot fura banii în doar câteva secunde. Parolele care te pot duce direct la faliment

Conform datelor, 50% dintre parolele folosite pot fi compromise în mai puțin de câteva secunde, iar ulterior, informațiile obținute ajung pe site-uri obscure, unde sunt vândute la prețuri foarte mici. Aceste date sunt folosite de infractori pentru a comite fraude și a fura bani. Cele mai frecvente parole care sunt sparte rapid includ nume proprii, cuvinte populare în română sau engleză (precum „google”, „hacker”, „gamer”), dar și parole standard ca „password”, „qwerty12345”, „admin” sau „12345”.

De asemenea, studiul a arătat că doar 19% dintre parole conțin o combinație de litere mari și mici, cifre și simboluri, ceea ce ar îngreuna munca hackerilor. Totuși, chiar și parolele complexe pot fi sparte în mai puțin de o oră cu echipamente adecvate. Specialiștii recomandă evitarea utilizării de date personale în crearea parolelor, sugerând că utilizatorii ar putea să le noteze într-un caiet pentru a le memora mai ușor.

Un alt aspect important este utilizarea de parole diferite pentru fiecare cont. Astfel, dacă un cont este compromis, celelalte rămân protejate. Alte măsuri de securitate includ:

• Utilizarea de caractere speciale, litere, cifre și simboluri care nu au legătură cu utilizatorul;
• Activarea autentificării cu două factori (2FA), care adaugă un strat suplimentar de securitate, necesitând două permisiuni pentru acces;
• Folosirea site-urilor de verificare a puterii parolelor, dar doar din surse de încredere;
• Schimbarea frecventă a parolelor, un obicei adoptat de multe bănci pentru a asigura siguranța utilizatorilor

Te-ar mai putea interesa și: O nouă escrocherie prin care hackerii îi lasă pe români fără bani în conturi