Becurile cu filament, considerate mult timp ineficiente energetic, au fost eliminate treptat în favoarea celor fluorescente și, mai recent, a LED-urilor. Tranziția a fost dictată aproape exclusiv de criteriul eficienței, însă tipul de iluminat utilizat poate avea implicații asupra sănătății.
Becurile incandescente conduc un curent electric printr-un filament care este încălzit până când începe să strălucească. Cea mai mare parte a energiei generate este sub formă de căldură, iar doar o mică parte (<10%) este lumină vizibilă, motiv pentru care sunt mult mai puțin eficiente energetic decât alte tipuri de becuri.
Disponibilitatea becurilor incandescente a devenit sporadică, din cauza ineficienței lor energetice. În Statele Unite, de exemplu, legea privind independența și securitatea energetică din 2007 (Energy Independence and Security Act – EISA) a impus eliminarea treptată a becurilor cu filament (incandescente), pe parcursul mai multor ani și înlocuirea lor cu becuri cu eficiență mai ridicată. În 2019, administrația Trump a anulat aceste reglementări.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/01/incandescent.jpg)
Becurile incandescente sunt fabricate din materiale mai puțin toxice decât alte tipuri de becuri. Impactul asupra mediului al becurilor este, de regulă, măsurat în funcție de consumul de energie și nu ia în considerare impactul materialelor periculoase. Un studiu a constatat că, atunci când aceste materiale sunt luate în calcul, becurile incandescente au un impact considerabil mai redus decât becurile fluorescente și LED.
Din perspectiva sănătății, becurile cu halogen sunt similare celor incandescente, cu excepția faptului că halogenii de joasă tensiune (6–25 volți) pot genera niveluri ridicate de radiații electromagnetice (EMR), deoarece necesită un transformator, iar halogenii de înaltă tensiune (110 sau 120 de volți) pot reprezenta un pericol de incendiu, întrucât produc niveluri ridicate de căldură.
CE vede becurile cu halogen ca o tehnologie depășită din punct de vedere energetic, deși încă utilă în anumite nișe, dar promovează intens înlocuirea lor cu LED-uri, mai eficiente, ecologice și economice pe termen lung, chiar dacă au un cost inițial mai mare.
Becurile fluorescente compacte (CFL) au fost concepute pentru a înlocui becurile incandescente, deoarece folosesc între o cincime și o treime din energia electrică și pot avea o durată de viață de până la cincisprezece ori mai mare. Toate becurile fluorescente conțin mercur toxic. Electronii legați de atomii de mercur sunt excitați și emit radiații ultraviolete.
Lumina UV este transformată în lumină vizibilă, când lovește stratul fluorescent de pe interiorul becului. Este posibil ca o parte din radiațiile UV să iasă în exterior, dacă există deschideri în stratul de acoperire, ceea ce creează un risc suplimentar pentru sănătate.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/01/fluorescent-1024x719.jpg)
Un LED (diodă emițătoare de lumină) este o sursă de lumină pe bază de semiconductor, care emite lumină când curentul electric circulă prin ea.
LED-urile au o eficiență energetică și o durată de viață mult mai mari decât becurile incandescente. Tehnologia continuă să se îmbunătățească, însă calitatea componentelor și efectele corespunzătoare asupra sănătății variază de la un bec LED la altul.
Toate becurile fluorescente conțin mercur și necesită manipulare specială pe tot parcursul ciclului lor de viață. Multe țări clasifică becurile fluorescente drept deșeuri periculoase și impun consumatorilor să le ducă la centre speciale de reciclare.
Studiile arată că doar un procent foarte mic dintre aceste becuri sunt reciclate, unele cercetări indicând un nivel de numai 2%. Mercurul care nu este eliminat corespunzător poate ajunge în sistemele de alimentare cu apă și, în cele din urmă, în lanțul alimentar. Mercurul este considerat o substanță persistentă și bioacumulativă, care nu se degradează niciodată în mediu.
Atunci când un bec fluorescent se sparge în locuință, sunt eliberați vapori, care pot fi inhalați sau absorbiți prin piele. Un studiu a constatat că nivelul de expunere la mercur în urma spargerii unui bec a depășit, în medie, doza sigură sau „de referință” stabilită de EPA. EPA are ghiduri pentru curățarea corectă a unui bec fluorescent spart, care includ aerisirea imediată a încăperii.
Reglementările UE, bazate pe directiva RoHS (Restriction of Hazardous Substances), interzic utilizarea mercurului în noile echipamente, ceea ce va duce la scoaterea completă de pe piață a becurilor fluorescente (CFL).
Comisia Europeană încurajează activ tranziția de la becurile incandescente (interzise complet anterior) și fluorescente, către alternativele cu LED, mai sigure și mai economice.
Comisia Europeană consideră becurile fluorescente ca fiind o tehnologie învechită, cu impact negativ asupra mediului din cauza mercurului, și face pași decisivi pentru interzicerea lor totală, promovând în același timp soluțiile LED.
Toate tipurile de becuri pot conține o anumită cantitate de plumb, iar unele conțin antimoniu, arsenic, cupru și alte metale grele. Un studiu a arătat că becurile incandescente conțineau cele mai mici cantități dintre majoritatea metalelor grele testate. Este necesară prudență la curățarea tuturor tipurilor de becuri, pentru a evita expunerea la metale grele, iar cerințele de reciclare trebuie respectate.
Biologii specializați în mediul locuit analizează diferite tipuri de radiații electromagnetice care pot afecta sănătatea umană, inclusiv câmpurile electrice și magnetice, frecvențele radio și așa-numita „electricitate murdară”.
Există numeroși factori asociați iluminatului, pe lângă tipul de bec, care pot genera EMR, precum cablajul locuinței, sistemele wireless de control al iluminatului și variatoarele de intensitate. Cea mai bună modalitate de a minimiza toate formele de EMR provenite din iluminat este testarea nivelurilor din locuință de către un specialist certificat în radiații electromagnetice (EMRS). În lipsa acestei evaluări, studiile privind EMR emis de diferite tipuri de becuri oferă doar orientări generale.
Lumina naturală a soarelui urmează o distribuție lină și continuă a lungimilor de undă, pe care o percepem sub formă de culoare. Dimineața și seara predomină niveluri mai ridicate de roșu și galben, iar la prânz niveluri mai ridicate de albastru, însă distribuția rămâne uniformă, toate culorile fiind prezente într-o anumită măsură. Becurile incandescente imită cel mai bine lumina naturală a soarelui, având o distribuție lină.
Becurile fluorescente urmează un model „în vârfuri”, cu maxime ridicate pentru anumite lungimi de undă și niveluri neglijabile între acestea. Se consideră că aceste lungimi de undă „în vârfuri” sunt mai dificil de procesat de către ochi și creier.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/01/bec-fluorescent.jpg)
Distribuția spectrală a luminilor LED este variabilă, însă tehnologia se îmbunătățește, iar noi produse sunt dezvoltate cu o distribuție lină și continuă. Natura reprezintă standardul de referință, iar alegerea unui iluminat care imită cât mai fidel lumina naturală a soarelui este optimă.
O parte din pâlpâirea becului este perceptibilă pentru ochi, iar o parte este invizibilă. Efectele asupra sănătății includ dureri de cap, afectarea vederii și chiar convulsii. Copiii și persoanele cu autism pot fi deosebit de sensibili.
Becurile incandescente nu prezintă pâlpâire, iar becurile fluorescente pot avea niveluri ridicate de pâlpâire. Nivelurile în cazul LED-urilor pot varia. Calitatea componentelor utilizate în tehnologia LED poate determina gradul de pâlpâire, astfel că prețurile mai ridicate pot indica o pâlpâire mai redusă, dar nu oferă o garanție.
Toate becurile conțin o anumită cantitate de metale grele, însă unele implică expuneri diferite. Consumatorii pot fi expuși la aceste substanțe chimice dacă un bec se sparge în locuință, însă există riscuri atât pentru mediu, cât și pentru lucrătorii din industrie, pe întreg ciclul de viață al produsului.
Citește și: Cine are rezultate mai bune: matinalii sau nocturnii?