În ultimii ani, România a devenit o destinație tot mai atractivă pentru muncitorii străini, în special pentru cei din țările asiatice, care vin să ocupe posturi în domenii precum îngrijire personală, servicii domestice, construcții, HoReCa sau agricultură. În 2025, aproximativ 100.000 de muncitori străini au ajuns în România, contribuind semnificativ la completarea deficitului cronic de forță de muncă, estimat la aproximativ 600.000 de angajați, scrie observatornews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Marii giganți tehnologici anunță investiții de peste 50 de miliarde de dolari în India, în doar 24 de ore. Ce avantaje oferă statul asiatic
Salariile variază în funcție de tipul de muncă, experiență și disponibilitate. De exemplu, bonele și asistenții personali primesc între 3.700 și 5.000 de lei lunar, iar un ajutor de bucătar sau un muncitor necalificat în construcții poate câștiga aproximativ 650 de euro pe lună. În plus, mulți angajatori oferă beneficii suplimentare, precum diurnă, mâncare, cazare și uneori transport între locul de muncă și locul de cazare. Aceasta face ca România să fie atractivă pentru lucrătorii străini, în special pentru cei din Asia, care caută stabilitate și oportunități de integrare pe termen lung în Europa.
Cererea pentru personal domestic și pentru muncitori calificați rămâne ridicată, potrivit agențiilor de recrutare. Posturile căutate includ bone, menajere, îngrijitori, șoferi și grădinari, dar și specialiști în construcții, HoReCa, industrie și agricultură. Managerii de agenții subliniază că românii sunt obișnuiți să colaboreze cu lucrători străini, în special din Indonezia și Filipine, care devin adesea parte integrantă din gospodării, datorită implicării lor constante și adaptabilității.
Pe de altă parte, Guvernul a decis pentru anul 2026 să reducă numărul de permise de muncă eliberate muncitorilor străini cu aproximativ 10%, stabilind un plafon de 90.000 de persoane. Motivul principal este dorința ca locurile de muncă disponibile să fie accesibile mai întâi cetățenilor români, în condițiile deficitului continuu de forță de muncă din țară. Această măsură reflectă tensiunea dintre nevoia de angajați străini pentru a acoperi golurile de pe piața muncii și presiunea politică și socială de a prioritiza ocuparea forței de muncă locale.
Experții și reprezentanții patronatelor subliniază că România a devenit o țară de destinație pentru muncitorii străini și nu doar un punct de tranzit. Stabilizarea forței de muncă asiatice în România este facilitată de statutul țării în Uniunea Europeană și Schengen, care oferă siguranță, libertate de mișcare și perspective mai bune de integrare.