INS: Anul 2024, record negativ privind nașterile în România. Au venit pe lume sub 150.000 de copii, cei mai puțini din ultimii 100 de ani

Nașterile în România este un subiect din ce în ce mai controversat. Din multe motive, inclusiv cele financiare, românii nu mai vor să facă copii, iar ultimele date nu arată deloc o situație bună.

Nașterile în România, tot mai puține

„Populația României ar urma să scadă până în anul 2050 cu aproape 3 milioane locuitori – în proporție de 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Iar aceasta este una dintre variantele optimiste, pentru că lucrurile ar putea sta mult mai rău”, scrie profesorul Vasile Ghețău, prestigios cercetător în demografie și populație, care face o analiză a ultimului raport ONU privind perspectivele populației din România.

Ocoliș, Râmet (ambele din Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (din Hunedoara) sunt localități unde din 2021 nu a mai venit pe lume niciun copil. Tot în Alba, la Ceru Băcăinți, în ultimii 3 ani s-a născut un singur copil. În Bătrâna, anul de vârf al nașterilor a fost 1991, când au venit pe lume 4 copii. Iar la Bunila, în 1993 s-au născut 6 copii. De atunci, numărul lor a tot scăzut, an de an.

Până în 2003, nașterile din mediul rural erau mai multe decât cele de la oraș, cu circa 20.000 pe an. În ultimii 20 de ani, s-a inversat această tendință, la oraș născându-se cu 21.000 de copii mai mulți, potrivit unor date din 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).

Citește și: INS, date alarmante pentru România: Scad naşterile, decesele, căsătoriile şi divorţurile DOCUMENT

Cum afli exact când trebuie să ieși la pensie

Pe lângă ajustările veniturilor pensionarilor, actul normativ introduce și un mecanism dinamic pentru modificarea vârstei de pensionare și a stagiilor de cotizare, în funcție de evoluția speranței de viață.

Conform prevederilor noii legi, acești parametri vor fi analizați și, dacă este cazul, ajustați o dată la trei ani. Scopul principal al acestui mecanism este de a corela durata activității profesionale cu evoluția demografică, conform bugetul.ro.

„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani”, se arată în lege. (Citește AICI mai multe detalii)