Oamenii de știință cred că paharele de bere sunt prea mari și vor să micșoreze halba tradițională, pe care un român o umple în medie de 1365 de ori pe an

Românii sunt tot mai mari consumatori de bere şi nu numai, statisticile arătând că unui concetăţean îi revin 36,9 grame de alcool pur în fiecare zi, adică în jur de 13,5 litru de alcool pur pe an. Bărbații din România consumă, în medie, 27,3 litri de alcool pur în fiecare an. În ceea ce privește berea, aceasta echivalează cu aproximativ 1365 de halbe. Femeile consumă, în medie, 7,5 litri de alcool pur în fiecare an, ceea ce echivalează cu aproximativ 500 de pahare de vin, arată cele mai noi date ale OMS, citate de DailyMail. 

Media internațională este de 5,5 litri de persoană, adică 275 de halbe de bere. Un grup de oameni de știință din Regatul Unit interesați de găsirea unor modalități inovatoare de a încuraja publicul să reducă consumul excesiv de alcool a publicat rezultatele unui studiu care a implicat o duzină de pub-uri, baruri și restaurante în care halbele au fost înlocuite cu ceva puțin mai mic.

Vânzările de bere au scăzut cu 9,7% după experiment

Cercetarea, publicată în revista PLOS Medicine, a sugerat că oferirea a două treimi dintr-o halbă de bere ca cea mai mare dimensiune în localurile de băut din întreaga țară ar putea fi un avantaj pentru sănătatea publică.

Cercetătorii au observat că, în timpul procesului, vânzările de bere au scăzut cu 9,7%. Ei au afirmat că această măsură ar putea reduce amploarea suferințelor legate de consumul de alcool.

Care este cea mai tare bere din lume. Este mai puternică decât whisky. „Are gust de arsură”

Conform Institutului Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism (NIAAA), în fiecare an se înregistrează peste 178 000 de decese legate de consumul excesiv de alcool – ceea ce face din alcool una dintre principalele cauze de deces care pot fi prevenite.

„Alcoolul dăunează sănătății noastre, crescând riscul de rănire și multe boli, inclusiv bolile de inimă, cancerul de intestin, de sân și de ficat”, a declarat profesorul Dame Theresa Marteau, conducătorul studiului și directorul unității de cercetare a comportamentului și sănătății de la Universitatea din Cambridge.

„În timp ce ne putem bucura cu toții de o băutură, cu cât bem mai puțin, cu atât sănătatea noastră este mai bună. Eliminarea celei mai mari porții de bere, lager și cidru – în acest caz, halba – ar putea încuraja oamenii să bea mai puțin. Acest lucru ar putea fi benefic atât pentru sănătatea națiunii, cât și pentru sănătatea indivizilor„, a declarat Marteau.

Testul s-a bazat pe ideea că oamenii gândesc adesea în porții, mai degrabă decât în mărimea porțiilor, luând o bere sau un pahar de vin, în loc să stea să dezbată mililitri sau grame.

Citește și: Cererea pentru bere în România a crescut cu peste 40%. Care este cea mai băută şi care sunt oraşele cu cel mai mare consum

La începutul acestui an, când a fost efectuat un test similar cu vinul, vânzările de vin au scăzut atunci când a fost eliminată cea mai mare dimensiune a paharului.

Marteau și echipa sa au cerut barurilor din întreaga țară să renunțe la porția de o halbă și să ofere în schimb două treimi ca cea mai mare opțiune timp de patru săptămâni, cu perioade de neintervenție de patru săptămâni înainte și după ca perioadă de comparație.

Deși această măsură a redus volumul mediu zilnic de bere, lager și cidru, a crescut vânzarea de vin.

Cercetătorii au raportat că nici clienții nu s-au plâns, însă localurile au fost reticente. Mai puțin de 1% dintre localurile abordate au fost de acord să participe și doar 13 unități au fost implicate în cele din urmă.

Matt Beety, proprietarul unuia dintre localurile participante, a declarat pentru The Guardian că mentalitatea clienților se îndepărtează deja de halba de bere și se îndreaptă către ceva mai mic și, deși unii au întrebat de ce nu mai pot obține o halbă, majoritatea au acceptat noile reguli.

„Îndepărtarea ofertei de halbe în 13 localuri licențiate timp de 4 săptămâni a redus volumul de bere vândut. Acest lucru este în concordanță cu literatura emergentă care arată că porțiile mai mici ne ajută să bem mai puțin și prezintă o modalitate nouă de reducere a consumului de alcool și de îmbunătățire a sănătății populației”, au scris autorii.

Autorii au remarcat, de asemenea, că ar trebui efectuate cercetări suplimentare – deoarece constatările au fost limitate din cauza lipsei de informații cu privire la faptul dacă oamenii au compensat pentru mai puțină bere prin consumul altor băuturi alcoolice, scrie nypost.com.

Piaţa berii din România a continuat să scadă şi în 2023. Românii au consumat anul trecut 15 milioane de hectolitri, de bere, cu 5% mai puțin decât în 2022. Scăderea este pusă de fondul majorării accizei, care s-a reflectat în preţuri.

De la 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare o nouă majorare a accizei, de 10%, ceea ce face ca în România nivelul accizei la bere să fie cu 18% mai mare decât cel practicat în Germania, în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât a germanilor. De asemenea, conflictul din Ucraina a pus presiune pe furnizarea de materii prime şi a condus la costuri mai mari pe lanţul de producţie, iar aceste lucruri s-au reflectat în prețul final.

Unul din 10 adulți consumă prea mult alcool. Berea e în top

Se estimează că unul din 10 adulți din Europa are o tulburare de consum de alcool și aproape unul din 20 trăiește cu dependență de alcool.

„Alcoolul oricum produce dependență destul de repede. Este o substanță foarte accesibilă. Este o substanță care modifică anumiți neurotransmițători din creier, și atunci creează starea aceea de euforie”, a explicat anterior medicul Radu Țincu, șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină „Carol Davila“, pentru „Adevărul”.

Dr. Carina Ferreira-Borges, consilier al OMS în domeniul alcoolului, a declarat: „Nivelurile ridicate ale consumului de alcool și daunele asociate din Europa sunt un indiciu clar că nu facem suficient. Plătim un preț mare pentru inacțiunea noastră, alcoolul provocând sute de mii de boli cardiovasculare și răni, cancere și ciroză hepatică în regiunea noastră”.

Alcoolul este o cauză principală de deces în Europa, fiind responsabil pentru aproape 800.000 de decese anual, reprezentând 9% din toate decesele din regiune. În fiecare zi, aproximativ 2.200 de europeni mor din cauze legate de alcool, în principal din cauza bolilor de inimă și a cancerului.

„La nivel mondial, aproximativ 2,6 milioane de decese au fost cauzate de consumul de alcool în 2019. Dintre acestea, 1,6 milioane de decese au fost cauzate de boli netransmisibile, 700 000 de decese din cauza rănilor și 300 000 de decese din cauza bolilor transmisibile.”, conform datelor OMS.

OMS a recomandat creșterea taxelor pe alcool, restricționarea comercializării și reducerea disponibilității acestuia pentru a scădea numărul de decese. Un proiect în Lituania, Letonia și Estonia a demonstrat că politicile de control al alcoolului pot reduce consumul și prelungi viața oamenilor.

„Avem instrumentele și cunoștințele necesare pentru a reduce consumul de alcool și daunele asociate. Ceea ce avem nevoie acum este voința politică de a implementa aceste politici bazate pe dovezi. Trebuie să ne accelerăm eforturile și să ne angajăm la schimbările necesare pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populațiilor noastre”, a subliniat Dr. Gauden Galea.