România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare, iar situația se înrăutățește în loc să se îmbunătățească. Potrivit celor mai recente date europene, doar 1,3% din materialele folosite în economie provin din resurse reciclate, în timp ce media UE depășește 12%. Paradoxal, în urmă cu un deceniu, România stătea ceva mai bine, cu o rată de 1,7%. În prezent, țări precum Olanda depășesc 30%, Belgia și Italia trec de 20%, iar România rămâne codașă, cu una dintre cele mai slabe performanțe de economie circulară din Europa, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Borcanele intră în sistemul de garanție-returnare. România extinde reciclarea până în cămară
Antreprenorii din domeniul reciclării explică faptul că afacerile bazate pe reutilizarea materialelor sunt greu sustenabile în România, în special din cauza costurilor ridicate. Angela Achiței, președinta Fundației ADV România, care coordonează un atelier de croitorie și o prăjitorie de cafea la Iași, arată că numai investițiile masive în unități de producție de mare capacitate ar putea crește eficiența. În prezent, produsele realizate din materiale refolosite devin foarte scumpe atunci când sunt produse în serii mici, ceea ce limitează atât cererea, cât și dezvoltarea sectorului.
La nivel european, metalul este cel mai reciclat material (peste 20%), urmat de sticlă, ceramică și cărămizi (14%), precum și de materialele biodegradabile (aproape 10%). În România, inițiativele creative de reutilizare există, dar sunt izolate și se lovesc de lipsa infrastructurii pentru colectare și sortare. Andreea Stroieștean, manager al unei întreprinderi sociale din Iași, transformă hârtia, sticla și metalele în decorațiuni, însă spune că principala problemă rămâne lipsa unui sistem eficient de colectare a deșeurilor reciclabile la nivel local.
Pe lângă dificultățile antreprenorilor, experții atrag atenția că România „reciclează prost”. Cătălin Neculau, directorul unei companii de salubritate din Iași, explică faptul că o mare parte dintre deșeuri ajung contaminate – folii, carton sau PET-uri murdare cu ulei ori alte substanțe – și nu mai pot intra în circuitul reciclării. Contaminarea materialelor, colectarea deficitară și sortarea ineficientă contribuie la rata extrem de scăzută a reciclării.
„Reciclăm prost, adică tot ce înseamnă folie, tot ce înseamnă carton contaminat, tot ce înseamnă PET-uri care sunt deja contaminate cu ulei sau cu alte substanțe, acelea nu mai pot intra în circuitul unui nou produs”, explică Cătălin Neculau.