Săptămâna Luminată. Ce este interzis să faci în zilele de după Paște. Obiceiuri, tradiții și superstiții

Săptămâna Luminată este săptămâna care urmează după sfânta zi de Paște. În aceste zile existe o mulțime de tradiții și obiceiuri de care toți credincioșii trebuie să țină cont, dar mai ales de interdicții, a informat ziarulunirea.ro.

Citește și: Săptămâna Patimilor. Ce semnificație are fiecare zi și slujbă din Săptămâna Mare

Săptămâna Luminată, tradiții, obiceiuri și interdicții

Zilele de miercuri și vineri sunt zile numite „harți”. Între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților, adică prima după Rusalii este „dezlegare la pește”, potrivit Tipicului Sfântului Sava, iar între Învierea Domnului și Rusalii, nu se fac mătănii, ci doar închinăciuni.

Odată cu ziua de Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie, se cântă Axionul Paștilor, „Îngerul a strigat”, iar credincioșii se salută cu „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a Înviat!”.

În aceste zile nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase, acestea pot fi făcute după Duminica Tomii. În ziua de marți au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.

Tradiția spune că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Ea mai este denumită și Săptămâna Blajinilor sau paștele Morților. Cei care mor în această perioadă de paște se duc direct în rai, indiferent ce păcate au făcut de-a lungul vieții, iar cine naște în aceste zile, va fi un om norocos.

Odată cu aceasta sărbătoare a Învierii, cimitirele se deschis, iar morții se duc la casele lor pentru a petrece Paștele cu cei vii. Alte obiceiuri ar fi aprinderea focurilor pentru morți, dar și pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află mormintele.

Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

În ziua de marți nu este bine să se lucreze, să se spele, să se calce, să se facă curat în casă. Multe femei de la țară împart în aceste zile pomana rămasă de la Paște împreună cu vin roșu.

Miercurea și vinerea este permisă mâncarea de dulce. În ziua de miercuri sau Sfânta Mercurie, bărbații se duc să muncească la câmp, dar femeile nu au voie să muncească. Nici în ziua de joi nu se muncește, deoarece aduce nenorocul asupra casei, în schimb se udă grădinile și grânele.

Ziua de vineri poartă numele de Vinerea Scumpă. Biserica sfințesc fântânile după slujba de seară, fiind sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Alte articole: Reguli nescrise în Săptămâna Mare! Ce nu ar trebui să facă creștinii ortodocși. Obiceiuri și superstiții