Reguli nescrise în Săptămâna Mare! Ce nu ar trebui să facă creștinii ortodocși. Obiceiuri și superstiții

Săptămâna Mare începe mâine, 10 aprilie. Pentru românii credincioși, această săptămână presupune curățarea sufletească și eliminarea gândurilor negative. Comportamentul este la fel de important ca mâncarea, tocmai de aceea, cine ține post ar fi bine să țină și de răutate, a informat stiripesurse.ro.

Vezi și: Prețuri de Paște! Cât a ajuns să coste un kilogram de carne de miel în Piața Obor, cu o săptămână înainte de sărbători

Tradiții și superstiții în Săptămâna Mare

Se spune că pentru a simți pe deplin venirea sărbătorilor pascale, în săptămâna aceasta atât sufletul, cât și trupul se vor purifica, însă să nu uităm că ultimele zile sunt cele mai importante și ele ar trebui să înăsprească postul. După cum spune Sfântul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsă și peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit încă din ceasul întâi la Hristos, scrie Creștinortodox.

Guvernul oferă noi ajutoare pentru mame. Măsurile de sprijin anunțate pentru româncele care devin mame în 2024

Guvernul a anunțat că oferă noi ajutoare pentru mame, acestea fiind destinate celor care provin din medii defavorizate, oferindu-le astfel un sprijin pentru îngrijirea bebelușilor.

Incredibil! Cât a ajuns să coste o porție de hamsii înainte de minivacanța de 1 mai și Paște

Hamsiile sunt la mare căutare deja, deși sezonul estival încă nu a început. Iată cât a ajuns să coste o singură porție de hamsii în…

Postul Negru este ținut în credința că Dumnezeu îl va feri pe cel care postește de toate bolile, îl va face să fie sănătos și să-i meargă bine tot restul anului și-l va ajuta la necazuri și nevoi.

Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice următoarele tradiții: păstrarea liniștii, a tristeții generale; focuri rituale; respectarea strictă a postului; interdicția unor importante lucrări casnice; îngrijirea locuințelor; curățenia prin curți; întreruperea provizorie a lucrărilor principale în câmp; confecționarea hainelor noi pentru sărbătoare; tăierea vitelor și păsărilor pentru sărbători; tocmirea lăutarilor pentru hora satului; împărtășirea la biserică; iertarea reciproca între oameni.

În Săptămâna Neagră, cum se mai spune în Bihor și Maramureș, se face curățenie generală, se spală perdelele, se văruiesc pereții, se șterg geamurile, se aerisesc așternuturile și covoarele etc.

„În Săptămâna Mare nu se bârfește, nu trebuie să îi judecăm pe cei din jur, ci dimpotrivă, trebuie să iertăm pe cei din jur. Nu avem voie să mai facem răutăți celor din jur”, spune preotul Gabriel Cazacu.

În ziua de luni și marți, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea ne apropie de Sfintele Paști, credincioșii iau ca atare două exemple: cel al păcătoasei desfrânate, înstrăinătate de Dumnezeu și cel al lui Iuda. De aceea, gestul lui Iuda a făcut ca ziua de miercuri să rămână zi de post alături de vineri.

În ziua de joi, oamenii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Se vopsesc ouăle în roșu, apoi în Sâmbăta Mare se coace pasca și cozonacii.

De asemenea, sunt și superstiții referitoare la Joia Mare:

• nu se este bine să dormi. Cine doarme va rămâne leneș tot anul
• dacă doarme o femeie, va veni Joimarița care o va face incapabilă de lucru tot anul
• morții vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii
• în credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepa

Obiceiurile care se fac în Joia Mare. Se face focul în curtea casei, pentru ca morții să se încălzească, iar pentru fiecare mort se va face câte o grămăjoară. În unele zone se dă mâncare și băutură de pomană ca să aibă și morții pe lumea cealaltă.

În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, se ține post negru și nu se face treabă și nu se trag clopote. Prohodul Domnului este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, care se află acum în mormânt.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui. Gospodinele pregătesc preparatele tradiționale, termină detaliile la curățenie. În această zi se taie mielul, iar la miezul nopții, lumea merge la Înviere, apoi la cimitire pentru a le duce lumină morților.

Dis de dimineață, copiii vin de la slujba de Paști, dorm o oră, două, apoi fug pe la vecini să vestească Învierea și primesc ouă roșiii și bănuți. Există o ordine la această tradiție, întâi merg băieții, apoi după ora 10 merg fetele, deoarece este bine să intre în casă un băiat pentru a aduce bogăție în casă, dacă intră prima dată o fată, ar aduce ghinion și sărăcie.

La amiază, la masa de Paști, se adună familia și se mănâncă mâncărurile specifice. Sărbătoarea continuă și a doua și a treia zi de Paște când lumea se strânge la hora în sat.

Alte articole: Săptămâna Patimilor. Ce semnificație are fiecare zi și slujbă din Săptămâna Mare