- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Diverse

Selecția naturală a învins intoleranța la lactoză! De ce europenii se pot bucura de lactate și brânzeturi fără să aibă probleme gastrice

13 Nov, 22:43 • Gabriela Andreescu
Cu doar 5.000 de ani în urmă, chiar dacă aceasta făcea parte din dieta lor, practic niciun om adult nu putea digera corect laptele. Dar, pe scara evoluției, nord-europenii au început să moștenească o mutație genetică care le-a permis să nu mai sufere de complicații severe cauzate de intoleranța la lactoză. Trăsătura a devenit comună în doar câteva mii de ani, iar astăzi se găsește la până la 95% din populația respectivă.
Selecția naturală a învins intoleranța la lactoză! De ce europenii se pot bucura de lactate și brânzeturi fără să aibă probleme gastrice

Capacitatea de a ne bucura de cele mai fine brânzeturi sau de un pahar de lapte a fost greu câștigată de triburile bătrânului continent. De altfel, europenii, conform unor studii ale specialiștilor, au dezvoltat toleranța la lactoză doar de 3000 de ani. Dacă ar fi încercat să consume lactate la o dată anterioară, acum 5000 de ani de exemplu, ar fi avut serioase tulburări gastrice, informează Adevărul, citând un studiu din revista Nature.

Într-un studiu publicat în revista Nature, cercetătorii au comparat dovezile arheologice pentru 9.000 de ani de utilizare a laptelui în Europa cu genetica și au descoperit o evoluție neobișnuit de rapidă a toleranței la lactoză în rândul europenilor mult după ce au început să consume băutura. Autorii sugerează că ceva mai extrem decât consumul obișnuit de lapte a determinat schimbarea genetică.

Factorii de stres excepționali, cum ar fi foametea și agenții patogeni, ar putea fi exacerbat efectele gastrointestinale de obicei ușoare ale laptelui asupra intoleranței la lactoză, creând accese mortale de diaree și deshidratare. În acest fel, capacitatea de a digera laptele a devenit o trăsătură foarte valoroasă.

„Această descoperire rescrie manualele despre motivul pentru care consumul de lapte a fost un avantaj”, spune autorul principal Richard Evershed, director al Centrului de Cercetare Biogeochimie de la Universitatea din Bristol. „Pentru ca o mutație genetică să poată evolua atât de repede, ceva trebuie să omoare oamenii care nu o poartă,” a mai zis omul de știință.

Studiile se bazează pe analize asupra mostrelor de ADN recoltate de la resturile osteologice ale unor indivizi care au trăit în Europa. Au fost alese mostre de la schelete din epoci diferite, de la neolitic până la epoca fierului.

Europenii au reușit, în timp, să dezvolte aceea mutație care-i făcea toleranți la lactoză
Europenii au reușit, în timp, să dezvolte aceea mutație care-i făcea toleranți la lactoză

Rezultatele au fost uimitoare: Până în anul 1000 îHr, europenii erau intoleranți la lactoză. În plus, așa cum aratăcercetările făcute pe ceramica din gospodăriile neolitice sau din epoca bronzului, deși genetic nu erau pregătiți pentru consumul de lapte, europenii totuși mâncau lactate. Evident, cu problemele gastrice aferente.

Unii bănuiesc că erau consumate fie cantități mai mici de lactate, iar efectele erau minore, fie erau indivizi ale căror simptome erau atât de ușoare încât le treceau cu vederea.

Aceleași studii arată că mutația genetică ce a dus la toleranța la lactoză s-a dezvoltat în timp sub impulsul mai multor factori. Pe de o parte, consumul de lapte a dus la o adaptare a oamenilor și, totodată, la dezvoltarea toleranței la lactoză. Pe de altă parte, toleranța la lactoză a apărut în urma unei selecții naturale dure. Mai precis, molimele și perioadele de foamete accentuată au contribuit la generalizarea toleranței la lactoză.

Studiile indică existența unor perioade de foamete și epidemii care au coincis, evident, cu o masivă depopulare a satelor neolitice sau din epoca bronzului. Pe scurt, în perioadele de foamete sau epidemii, indivizii cu o accentuată intoleranță la lactoză mureau din cauza simptomelor extrem de severe, mai ales diaree.

Ceilalți au reușit, în timp, să dezvolte aceea mutație care-i făcea toleranți la lactoză. În plus, prin migrațiile triburile yammnaya, călăreți și păstori din stepele nord-pontice, toleranți la lactoză, fondul genetic european a fost îmbogățit.

Citește și: Englezii descoperă Bucureștiul și micii din Obor. The Sunday Times: „Cel mai bun loc pentru a încerca cârnații fără membrană din România – mici”

Cu mai mult de 15 ani experiență în domeniul jurnalismului și o pasiune pentru tot ce înseamnă actualități, știri, și tot ce se întâmplă relevant atât în țară, cât și pe plan extern. ... citește mai mult