Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată de Biserica Ortodoxă pe 29 august, scrie Adevărul. Aceasta comemorează un eveniment biblic relatat în Noul Testament: uciderea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut și ca Înaintemergătorul, la ordinul lui Irod, regele clientelar al Iudeei.
Citește și: Sfântul Ilie. Cui spui “La multi ani” în această zi!
Ioan Botezătorul a vestit venirea lui Iisus Hristos și i-a pregătit calea prin predici și prin viața sa de sihastru, arătând ascendența spiritului asupra trupului. Ziua este, de asemenea, plină de tradiții și superstiții, păstrate în special în comunitățile rurale, și marchează ultima mare sărbătoare din anul bisericesc.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut, cel mai probabil, în anul 6 î.Hr., pe 24 iunie, în localitatea Ein Kerem, situată la sud-vest de Ierusalim.
Nașterea sa a fost considerată un miracol, deoarece părinții săi, preotul Zaharia din seminția lui Aaron și Elisabeta, erau prea bătrâni pentru a avea copii. Vestea venirii sale a fost adusă de îngerul Gavriil lui Zaharia, care slujea în Templu. Deoarece Zaharia nu a crezut mesajul, a rămas mut până când fiul său a fost numit Ioan. Fiind născut cu șase luni înaintea lui Iisus Hristos, Ioan a primit titlul de Înaintemergător.
Despre copilăria și adolescența sa se cunosc foarte puține detalii; el apare în istorie la maturitate, în jurul vârstei de 30 de ani, când devine cunoscut prin predicile sale. Viața sa de pustnic, plină de asceză și nevoință, l-a pregătit să predice și să deschidă calea lui Iisus, îndemnând oamenii către adevăratele valori spirituale. Prin botezul lui Iisus în apele Iordanului, Ioan L-a prezentat lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu, declarând: „Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea”.
Predicile sale atrăgeau mulțimi numeroase, stârnind invidia lui Irod Antipa, tetrarh al Galileei și Pereii. Irod se simțea amenințat de popularitatea lui Ioan și era supărat că acesta îl mustrase pentru căsătoria sa ilegală cu Irodiada, cumnata sa. Drept urmare, Ioan Botezătorul a fost închis în temnițele palatului. De ziua lui, Salomeea, fiica Irodiadei, a cerut capul profetului ca răsplată pentru un dans, iar Irod i l-a oferit pe o tavă.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită ca un eveniment cu semnificație eshatologică, alături de alte praznice importante, precum Adormirea Maicii Domnului. Martiriul său simbolizează statornicia în credință chiar și în fața morții și prefigurează martiriul lui Iisus Hristos. Totodată, moartea sa mărturisește biruința credinței asupra morții și promite viața veșnică celor smeriți.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, având aceste semnificații profunde, a fost rânduită de Sfinții Părinți ca una dintre cele trei sărbători din luna august, fiind ultima din anul bisericesc și simbolizând reînnoirea. În calendarul creștin ortodox, această zi este marcată cu o cruce roșie, ceea ce indică o zi cu slujbă specială (triodul), având o importanță aparte, asemenea unui praznic.
Zilele cu cruce roșie sunt adesea însoțite de dezlegare la pește sau de anumite restricții: creștinii nu trebuie să muncească nici acasă, nici la câmp, să nu spele, să nu coasă și să nu mătură. Ele sunt dedicate odihnei, participării la Sfânta Liturghie și practicilor religioase. În aceste zile se recomandă evitarea gândurilor rele și a certurilor, precum și miluirea aproapelui.
Pe lângă semnificațiile biblice și liturgice, această sărbătoare a generat o serie de tradiții și superstiții în rândul credincioșilor. Conform credințelor populare, în această zi nu se consumă vin roșu și nici varză. De asemenea, în memoria sângelui vărsat de Sfântul Ioan Botezătorul (cunoscut în mediul rural drept Sântion sau Sântion de toamnă) tradiția interzice consumul unor alimente de culoare roșie, precum pepenele roșu, ardeii, sosul de roșii sau carnea roșie.
„Traditia spune că în ziua de 29 august creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului”, precizau teologii.
În anumite zone, de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul nu se folosesc obiecte tăietoare, ci totul se rupe cu mâna. Superstițiile mai spun că în această zi își face simțită prezența frigul toamnei. De asemenea, tradițional, această sărbătoare era marcată prin post. Unii credincioși țineau așa-numitul post „de la cruce până la cruce”, până pe 14 septembrie, când era prăznuită „Înălțarea Sfintei Cruci”.
Citește și: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul 2025. Ce obiceiuri sunt recomandate de biserică