China se confruntă cu o provocare economică structurală majoră: populația tânără, care ar trebui să fie motorul consumului intern, devine tot mai prudentă și orientată spre economisire, nu spre cheltuieli. Deși autoritățile de la Beijing încearcă de ani buni să stimuleze consumul casnic, tinerii generației Z preferă un stil de viață minimalist, alimentat de nesiguranță, stagnarea salariilor și șomajul ridicat, potrivit Antena 3 CNN.
Rata șomajului în rândul tinerilor este de aproape 20%, iar mulți absolvenți, chiar și cu studii superioare, se văd obligați să accepte locuri de muncă precare, cum ar fi livrările de mâncare. Criza imobiliară persistentă și salariile reduse îi fac pe tinerii chinezi să amâne marile achiziții – apartamente, mașini sau chiar bunuri de folosință îndelungată.
Te-ar mai putea interesa și: Un gigant chinez vrea să tripleze numărul de salariați ai fabricii din România! Când ar urma să facă angajări
Pe rețelele sociale chineze, fenomenul „consumului rațional” a devenit o adevărată mișcare culturală. Influenceri precum Zhang Grain of Rice, o tânără de 24 de ani, promovează un stil de viață minimalist, oferind sfaturi despre cum poți trăi cu sume foarte mici. Ea folosește un singur săpun pentru toate nevoile de igienă și recomandă produse durabile în locul celor de lux.
La fel, tineri ca Little Grass Floating in Beijing, un angajat modest din comerțul online, inspiră milioane de urmăritori prin exemple de economisire radicală, susținând că a reușit să strângă peste 180.000 de dolari în doar șase ani.
Această mentalitate afectează întreaga economie. În China, consumul gospodăriilor reprezintă doar 39% din PIB, mult sub media de 60% a țărilor dezvoltate. În timp ce SUA se confruntă cu supraîndatorarea populației, China are problema opusă: oamenii preferă să economisească, ceea ce frânează creșterea economică.
Economiștii avertizează că, fără o creștere reală a încrederii și a siguranței locurilor de muncă, țara riscă să intre într-un cerc vicios de deflație și stagnare. Cu tot mai mulți tineri care amână achizițiile importante în așteptarea unor prețuri mai mici, companiile sunt nevoite să reducă tarifele, alimentând și mai mult deflația.
Economistul George Magnus, de la Universitatea Oxford, arată că există o nepotrivire gravă între educația universitară și cererea reală de pe piața muncii.
Specialiștii consideră că o soluție ar fi consolidarea protecției sociale, creșterea salariului minim și stimulente pentru consum. Deocamdată, măsuri precum reducerile pentru achiziția de mașini sau electrocasnice nu au reușit să revigoreze cererea internă.