Vremea din Europa, afectată de un sistem uriaș de curenți oceanici rotativi. „Este extrem de îngrijorător”

Sistemul oceanic de curenți ciclonici nord-atlantic joacă un rol esențial în transportul căldurii către emisfera nordică și face parte dintr-o rețea mult mai amplă de curenți oceanici, cunoscută sub numele de „Circulația Meridională Atlantică de Inversiune” (AMOC).

„Sistemul oceanic de curenți ciclonici (cu mișcare circulară) a fost recunoscut recent ca un element de răscruce climatică. Trebuie să înțelegem mai bine efectele unei slăbiri bruște a acestuia. Dar ceea ce știm până acum, din puținele studii publicate, este că ar putea provoca fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente, în special în Europa, precum și schimbări în modelele globale de precipitații”, a mai explicat Beatriz Arellano Nava în cadrul interviului.

Citește și: Energia României, între blackout și batjocură. ANRE tace, iar prețurile explodează

Sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului reprezintă o ramură a Circulației Oceanice Meridionale din Atlantic (Atlantic Meridional Overturning Circulation – AMOC), însă poate ajunge la un punct critic independent de această rețea uriașă de curenți, explică Beatriz Arellano Nava.

Efectele climatice asupra Europei, în special, ar fi similare cu cele produse de o prăbușire a AMOC, deși, probabil, mai puțin intense, deoarece AMOC este un sistem mult mai vast. Totuși, avertizează cercetătoarea, „chiar dacă consecințele nu ar fi la fel de catastrofale ca în cazul colapsului AMOC, o slăbire a sistemului de curenți oceanici rotativi poate avea efecte climatice semnificative”.

Citește și: Unde a fost emisă o nouă avertizare meteo de cod roșu de ploi. Autoritățile sunt în alertă

„Sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului se poate slăbi brusc fără ca AMOC să colapseze. Asta s-a întâmplat în timpul tranziției către Mica Eră Glaciară, care a avut loc în secolele al XIII-lea și al XIV-lea”, a mai declarat cercetătoarea.

În prezent, din cauza schimbărilor climatice, condițiile sunt radical diferite față de cele din secolul al XIII-lea, astfel că oamenii de știință nu știu dacă o nouă „Mică Eră Glaciară” este posibilă, a mai spus Beatriz Arellano Nava.