Deficitul comercial al României în sectorul alimentar depășește 3,6 miliarde de euro

Cercetarea identifică principalele vulnerabilități structurale ale comerțului cu produse alimentare care duc la deficitul comercial în sectorul agro-food: România exportă în principal materii prime ieftine și importă produse procesate cu valoare adăugată ridicată.

Cele mai mari dezechilibre sunt concentrate în cinci sectoare strategice: carne, lactate, dulciuri și snack-uri, conserve de legume și fructe

Studiul se bazează pe date INSSE pentru perioada 2013-2024 și pe concluziile a patru mese rotunde organizate la Ministerul Finanțelor, cu participarea ANSVSA, MADR, APIA, AFIR, Consiliul Concurenței, reprezentanți ai mediului bancar, procesatori și producători locali. Discuțiile au evidențiat nevoia de asociere între fermieri, investiții în procesare, acces la finanțare, predictibilitate legislativă și reprofesionalizarea forței de muncă.

Raportul arată că, dacă în 2022 au fost analizate șapte industrii strategice, în perioada 2022-2025 deficitul s-a redus doar în două dintre ele – hrana pentru animale de companie și segmentul săpunuri/detergenți – în timp ce dezechilibrele din sectoarele carne, lactate, dulciuri/snacks/patiserie și conserve au continuat, confirmând necesitatea intervențiilor publice și private coordonate.

Printre direcțiile strategice pentru reducerea deficitului comercial și stimularea producției naționale se numără:

– consolidarea lanțurilor valorice locale prin cooperare fermier-procesator-retailer și dezvoltarea lanțurilor scurte;
-predictibilitate fiscală și scheme de sprijin orientate spre performanță, pentru stimularea investițiilor pe termen lung;
-creșterea capacității de procesare internă și introducerea tehnologiilor moderne;
– educație antreprenorială pentru fermieri și formare profesională în meseriile agroalimentare;
-digitalizare și inovare, inclusiv dezvoltarea unei platforme naționale de date agricole și a unor centre agro-industriale regionale;
-educația consumatorilor privind impactul produselor locale.

Daniel Gross, CEO Penny România: „Când lanțurile valorice sunt integrate corect, valoarea rămâne în țară, cu efecte directe în comunități, în investiții și în competitivitatea economiei românești”

Programul TripluRO, lansat de Penny România în 2020, presupune ca ingredientul principal, procesarea și ambalarea produselor să fie realizate în România, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economie.

Potrivit companiei, sortimentul TripluRO reprezintă 55% din cifra de afaceri, 68% din produsele comercializate sunt românești, iar 87% dintre furnizori sunt companii locale.

„Rezultatele de până acum arată că există o cerere tot mai mare pentru produse românești și un potențial important încă nevalorificat în industria alimentară. Atunci când lanțurile valorice sunt integrate corect, valoarea rămâne în țară, cu efecte directe în comunități, în investiții și în competitivitatea economiei românești”, a declarat Daniel Gross, CEO Penny România.

Penny România face parte din grupul german REWE și operează în prezent o rețea de 462 de magazine la nivel național, cu o echipă de peste 7.500 de angajați.

Citește și: Safeway pariază pe logistică: investiție de 5,2 mil. euro într-un nou centru din Cluj, cu miză pe dublarea capacității și digitalizare