Zona din România care ar putea suferi un mare cutremur! Ce trebuie să știi

Un nou studiu geologic a adus în prim-plan o descoperire surprinzătoare despre stabilitatea tectonică a Dobrogei, o regiune care, până recent, era considerată lipsită de riscuri seismice. Realizat de o echipă de 18 cercetători români, acest studiu sugerează că, în trecutul apropiat (cu aproximativ 200-300 de ani), Dobrogea a fost afectată de cutremure locale semnificative care au provocat schimbări majore în relieful regiunii, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Cutremur în România! Seismul a lovit o zonă neașteptată

foto: cutremur

Zona din România care ar putea suferi un mare cutremur! Ce trebuie să știi

Cercetările au fost inițiate în timpul lucrărilor de reabilitare a Stadionului Municipal Mangalia, unde echipa de experți a efectuat investigații arheologice și geologice. În cadrul acestor lucrări, cercetătorii au descoperit sedimente marine și un strat arheologic datând din perioada otomană. Aceste descoperiri i-au condus la concluzia că regiunea a experimentat mișcări tectonice verticale, iar terenul a fost supus unor procese geologice.

Conform dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul studiului și cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță, zona a suferit inițial o scufundare sub nivelul mării, urmată de o ridicare semnificativă a terenului. Aceste mișcări tectonice au permis acumularea unui strat de sedimente marine cu o grosime de până la 4 metri. Ulterior, terenul s-a ridicat la aproximativ 10 metri deasupra nivelului mării, în poziția sa actuală. Mișcările tectonice din regiune sunt considerate a fi avut loc între anii 1670 și 1878, perioada stabilită pe baza datării cu radiocarbon a materialelor arheologice și resturilor vegetale și animale descoperite, precum oase de animale, cochilii de midii și fragmente de ceramică.

Inițial, cercetătorii au explorat alte posibile cauze ale acumulării sedimentelor, inclusiv activități umane sau un tsunami, însă mișcările tectonice au fost identificate drept singura explicație plauzibilă. Descoperirile sugerează că schimbările de nivel ale terenului ar fi avut un impact semnificativ asupra dezvoltării regiunii, atât din punct de vedere geologic, cât și cultural. De exemplu, cercetătorii au constatat că aceste schimbări au influențat în mod semnificativ dezvoltarea cetăților grecești antice de pe coasta Mării Negre și adaptarea populației locale la noile condiții geologice.

Implicațiile acestui studiu sunt semnificative, nu doar pentru înțelegerea evoluției geologice a Dobrogei, ci și pentru evaluarea riscurilor seismice ale regiunii în prezent. Dr. Drăgușin spune că, deși mișcările tectonice din Dobrogea sunt rare, ele ar putea avea implicații importante în analiza riscurilor seismice pentru infrastructurile majore din zonă, cum ar fi centrala nucleară de la Cernavodă, și ar putea influența proiectele de dezvoltare viitoare.

Studiul are, de asemenea, implicații istorice, oferind o nouă înțelegere asupra modului în care schimbările de nivel ale Mării Negre ar fi putut afecta civilizațiile care au trăit pe malurile sale. Descoperirea sugerează că acele evenimente tectonice ar fi avut un impact direct asupra modului în care populațiile antice au interacționat cu mediul înconjurător și cum au adaptat infrastructurile și locuințele la schimbările geologice din regiune.

„Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât sub nivelul mării, probabil din cauza unei mișcări tectonice, iar această scufundare a fost umplută cu nămoluri și nisipuri.

Locuitorii vechiului sat Mangalia au depozitat în această zonă diverse resturi, cum ar fi oase de animale, cochilii de midii, fragmente de vase, țiglă, cuie, lemn ars și bălegar. Ulterior, terenul a cunoscut o ridicare verticală semnificativă.

Nu știm dacă aceste mișcări de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani, dar cert este că ele au avut loc între 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a declarat dr. Drăgușin.

Te-ar mai putea interesa și: Sondaj eJobs. Cutremur pe piaţa muncii, 60 dintre angajaţi vor alt job în 2025