Bestjobs: Cum arată Halloween 2024 pe piața muncii: neînţelegerile cu șefii, teama de concediere și creșterea volumului de muncă se numără printre cele mai mari „coșmaruri” ale angajaților

De Halloween, un sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs a dezvăluit cele mai mari frici și „coșmaruri” la locul de muncă, în rândul angajaților. Neînțelegerile cu superiorii (42%), urmate de teama de concediere (31%) și de un volum mai mare de muncă (29%) sunt cele mai frecvente frici. Angajații se simt, de asemenea, presați de obiective tot mai greu de atins (21%) și de posibilitatea de a lucra în timpul sărbătorilor (20%), iar pentru 16% dintre respondenți, tăierea salariului este o sursă semnificativă de îngrijorare.

Bestjobs: Schimbări pe piața muncii în 2024. Numărul românilor care vor să-și schimbe jobul este în creștere

Pentru mulți angajați, „coșmarurile” la job iau diverse forme, iar la vârful clasamentului se află un șef „de coșmar” (33%), urmat de colegii „horror” (28%), iar pentru 23% dintre respondenți, salariul „fantomă” adaugă stres suplimentar. Un program de lucru „înfiorător” este o altă provocare pentru 17% dintre angajați, însă 30% dintre participanți declară că nu au parte de astfel de „coșmaruri” la locul de muncă.

Bestjobs: deadline-urile strânse, naveta zilnică și ședințele individuale cu superiori, cele mai grave

Activitatea la job poate veni cu numeroase provocări zilnice. Conform sondajului bestjobs, deadline-urile strânse, naveta zilnică și ședințele individuale cu superiorii sunt menționate fiecare de 20% dintre respondenți ca fiind aspecte care provoacă „fiori pe șira spinării” la locul de muncă, în timp ce ședințele interminabile afectează 16% dintre angajați. Cu toate acestea, 18% dintre participanți se bucură de o atmosferă de lucru liniștită, considerând că la job „totul e lapte și miere.

Halloween-ul nu este o sărbătoare foarte populară în rândul companiilor românești, însă dacă ar putea alege o temă de costume pentru Halloween, preferințele angajaților ar reflecta perfect atmosfera de la birou:  26% ar fi „Echipa Burnout,” în timp ce 23% ar opta pentru „Vrăjitorii cafeluțelor.” Aproximativ 14% ar alege să fie „Maniacii Multitasking-ului,” iar 12% ar reprezenta „Echipa Tech Troubles.” Alte opțiuni populare includ „Demonii Deadline-urilor” (10%), „Maratoniștii Pauzei de Masă” (10%), „Monștrii Ședințelor” (8%) și „Vampirii Corporatiști” (8%).

Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 570 de utilizatori de internet, potrivit Bestjobs.

Jobul ideal pentru români. Ce se află în topul priorităților angajaților

Peste 5,7 milioane de români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani activează în prezent pe piața muncii din țara noastră. Studiul citat mai sus a analizat atitudinile, provocările și preferințele față de muncă ale celor patru generații de angajați: generația Z, cei născuți între 1996 și 2012, generația Y (Millennials), cei născuți între 1980-1995, generația X, cei născuți între 1966-1979, și nu în ultimul rând, generația Baby-Boomers, formată din angajații născuți între 1945 și 1965.

Potrivit studiului, în timp ce pentru tinerii din Generația Z lipsa presiunii la job se află pe locul 2 în topul priorităților, pentru angajații din generațiile Y și X  contează stabilitatea locului de muncă. Angajații din generația Baby Boomers caută un loc de muncă ce le oferă, pe lângă stabilitate, și un mediu de lucru prietenos, în care să aibă un sentiment de apartenență.

De asemenea, potrivit studiului, doar 1 din 3 români ar recomanda compania pentru care lucrează în prezent unui prieten sau unei cunoștințe. Cei mai mulți promotori ai actualului loc de muncă se află în rândul generației Baby Boomers, 40% dintre aceștia declarând că ar recomanda compania unde lucrează în prezent unui prieten sau cunoștințe.

Joburile remote, tot mai căutate! Platforma BestJobs a înregistrat peste 150.000 de aplicări în luna noiembrie!

„Studiul ne arată că realitatea complexă a pieței muncii actuale impune o schimbare de paradigmă în leadership. Nu mai putem vorbi despre strategii transgeneraționale pentru motivarea și retenția angajaților. Fiecare generație are propriul set de valori, preferințe și așteptări care îi modelează atitudinea față de muncă și loialitatea față de angajator. Pentru a rămâne competitivi și a atrage cele mai bune talente, liderii trebuie să devină poligloți generaționali – să învețe să vorbească pe limba fiecărei generații și să creeze culturi organizaționale care îmbrățișează și valorifică diversitatea”, susține Alina Stepan, Country Manager Ipsos Romania | Cluster Head Ipsos SEE, potrivit wallstreet.ro. 

Rezultatele studiului mai arată că 31% dintre angajați precizează importanța unui salariu corect, 22% menționează necesitatea de a beneficia de program flexibil, cu posibilitatea de lucru de la distanță și 16% apreciază o echipă alcătuită din colegi competenți și dornici să ajute. Aceste aspecte sunt comune tuturor generațiilor, mai puțin Baby Boomers: 17% dintre aceștia preferă un loc de muncă unde să meargă cu drag și doar 13% dintre ei consideră că locul de muncă ideal este unul în care au parte de un program flexibil.

Referitor la tipul de lider preferat, majoritatea generațiilor de români, 44%, aleg un manager care reușeste să motiveze echipa, care încurajează inovația și creativitatea. Tipul de lider cel mai puțin popular este cel autocratic, care ia decizii fără să se consulte cu restul echipei.

Conform studiului, majoritatea angajaților, indiferent de vârstă, preferă să comunice la muncă prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Preferințele legate de alte metode de comunicare variază în funcție de vârsta angajaților: în timp ce doar 1 din 3 tineri din generația Z aleg să se întâlnească cu colegii, pentru angajații mai maturi aceasta este metoda preferată de comunicare. 59% dintre salariații Generației X și 68% dintre Baby Boomers preferă întâlnirile față în față. Referitor la apelurile telefonice, 33% dintre membrii generației Z preferă această metodă, în timp ce 53% dintre Baby Boomers -preferă să își apeleze colegii.

Studiul „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” a fost realizat de Pluxee România, împreună cu Ipsos România în iunie 2024. Eșantionul cuprinde 1000 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani din mediul preponderent urban. Datele au fost culese prin chestionare online, iar design-ul de tip DUEL a stat la baza prioritizării factorilor motivaționali atât a celor generali, comuni, cât și pentru fiecare generație în parte. Această metodă presupune, pe lângă identificarea preferinței directe, și utilizarea unor principii din știința comportamentală și psihologia cognitivă pentru a surprinde atât răspunsurile directe, cât și pe cele indirecte ale oamenilor.