Execuția bugetului general consolidat al României pentru luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 milioane lei, echivalentul a 0,04% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Rezultatul marchează o schimbare semnificativă față de aceeași lună a anului trecut, când bugetul înregistra un deficit de 11,01 miliarde lei (0,58% din PIB). Este, totodată, prima execuție bugetară din ultimii șapte ani care consemnează excedent în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019, ceea ce autoritățile consideră un semnal clar de consolidare fiscală, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Proiectul de OUG privind modificări în domeniul fiscal-bugetar – scos de pe agenda Guvernului
Veniturile totale ale statului au însumat 55,12 miliarde lei în ianuarie 2026, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,25 puncte procentuale, majorarea fiind susținută în principal de veniturile curente, în special din impozitul pe salarii și venit și din TVA. Ministerul Finanțelor apreciază că această evoluție reflectă o colectare mai eficientă și efectele măsurilor de lărgire a bazei de impozitare, precum și o disciplină financiară mai strictă.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele din prima lună a anului confirmă eficiența politicilor fiscal-bugetare adoptate și a subliniat necesitatea menținerii disciplinei pe parcursul întregului an. El a precizat că prioritatea Guvernului rămâne gestionarea prudentă a finanțelor publice, susținerea investițiilor și implementarea măsurilor de relansare economică, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene și a celor din PNRR.
Un aport important la creșterea veniturilor l-au avut încasările din impozitul pe salarii și venit, care au totalizat 9,02 miliarde lei, în urcare cu 31,4% față de ianuarie 2025. Creșterea a fost determinată în special de avansul spectaculos al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe fondul distribuirii concentrate a dividendelor la finalul anului 2025, înaintea modificărilor legislative privind impozitarea acestora. În același timp, impozitul pe salarii a crescut cu 13,7%, peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%), evoluție influențată și de eliminarea facilităților fiscale acordate unor sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT, începând cu 1 ianuarie 2025.
Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2%, depășind ritmul de creștere al masei salariale. Dinamica reflectă extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025, precum și un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii comparativ cu anul anterior.
Încasările nete din TVA au însumat 13,06 miliarde lei, în creștere cu 23,9% față de ianuarie 2025. Evoluția a fost susținută de accelerarea încasărilor brute (+25%), pe fondul modificărilor cotelor de TVA introduse prin Legea nr. 141/2025, dar și de creșterea rambursărilor de TVA, care au ajuns la 4,73 miliarde lei, comparativ cu 3,76 miliarde lei în aceeași lună a anului trecut.
Veniturile din accize au totalizat 3,67 miliarde lei, în creștere cu 7%, susținute de majorarea încasărilor din accizele la produse energetice (+11,7%) și din tutun (+3,3%). Veniturile nefiscale au crescut puternic, cu 28,2%, până la 5,21 miliarde lei, incluzând și sumele obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Totodată, sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au ajuns la 2,28 miliarde lei, în creștere cu 33,9%, reflectând intensificarea utilizării fondurilor externe.
Pe partea de cheltuieli, statul a înregistrat un total de 54,27 miliarde lei în ianuarie 2026, în scădere cu 6% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile au coborât de la 3% la 2,7%, ceea ce a contribuit decisiv la obținerea excedentului.
Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde lei, cu 470 milioane lei mai puțin decât în ianuarie 2025, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 11,8%, la 6,51 miliarde lei, în contextul în care anul trecut fuseseră achitate plăți restante pentru medicamente prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile s-au redus cu 7,9%, la 3,54 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, cu 2%, ajungând la 22,74 miliarde lei, pe fondul măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025. Subvențiile au totalizat 710 milioane lei, în principal pentru transportul de călători, iar alte cheltuieli – 780 milioane lei – au vizat burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor și despăgubiri civile.
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 2,4 miliarde lei, incluzând proiecte aferente cadrului financiar 2014-2020 și 2021-2027, subvenții agricole și fonduri din mecanismul de modernizare, precum și proiecte finanțate prin PNRR. Investițiile publice au însumat 3,62 miliarde lei, din care peste 72% au reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR.