Incepe oferta Petrom, cea mai mare din istoria BVB

Actiunile vor fi alocate in doua transe, una de 85% pentru investitorii institutionali si alta de 15% pentru micii investitori. In ambele transe se va folosi aceeasi metoda de alocare, primand pretul de subscriere si, ulterior, fiind luat in calcul si ordinea in care s-au introdus ordinele.

Subscrierile valide vor fi aranjate in ordinea descrescatoare a preturilor prezentate de investitori, iar ordinele care au acelasi pret vor fi aranjate in functie de momentul introducerii ordinelor.

„Oferta va fi considerata finalizata cu succes in cazul in care, la data inchiderii sale, au fost subscrise in mod valabil minimum 80% din actiunile oferite, la un pret de oferta determinat conform prospectului”, se arata in anuntul de vanzare.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a avizat un pret maxim de oferta de 0,46 lei pe actiune, mai mare cu 15% decat cotatia pietei. Investitorii pot subscrie minim cate 3.000 de actiuni OMV Petrom.

Daca tot pachetul de actiuni scos la vanzare va fi cumparat la pretul maxim, statul va incasa 2,564 miliarde lei (610 milioane euro).

Operatiunea este intermediata de catre consortiul format din banca rusa de investitii Renaissance Capital, BT Securities, Romcapital si EFG Securities. Consortiul a fost selectat la inceputul lunii aprilie.

Grupul austriac de petrol si gaze OMV detine 51,01% din actiunile OMV Petrom. Statul are, prin Ministerul Economiei, 20,63% din titluri, iar Fondul Proprietatea (FP) detine 20,11% din actiuni.

In urma ofertei de vanzare, participatia Ministerului Economiei se va reduce la 10,79% din titluri.

[b]De ce isi limiteaza statul castigul din actiunile Petrom ?[/b]

Statul, consiliat de rusii de la Renaissance Capital, a ales sa isi limiteze castigul din cele 5,57 miliarde de actiuni Petrom la 2,56 miliarde de lei (circa 610 milioane euro). Mai mult chiar, statul ar putea ajunge sa piarda bani buni din aceasta oferta, doar pentru ca a decis sa impuna un pret maxim.

„Probabil au stabilit un pret maxim pentru a fi siguri ca vor avea subscrierea necesara. La cum arata piata acum, au incercat sa sufle si in iaurt”, afirma analistul economic Cristian Dinulescu.

Consultantul financiar Andrei Pogonaru a explicat ca „banda data de nivelul maxim este de natura sa asigure investitorii ca nu se va ajunge la un pret la care nu vor putea subscrie si prin urmare, ii va incuraja sa contribuie la oferta din piata”.

La ofertele clasice, in cele doua saptamani de derulare s-ar fi adunat cererile de subscriere si apoi s-ar fi facut imparteala, la final, in functie de pretul oferit de investitori. Bineinteles, ar fi putut exista si riscul ca statul sa nu adune mai putini banii. Insa sansele sa se intample acest lucru, din ce spun specialistii, ar fi fost foarte mici.

„Este, intr-adevar, o practica interesanta, neuzuala. Practica generala este sa fie definit un interval intre un minim si un maxim. Problema este ca limita inferioara nu exista. Diferenta dintre pretul de piata si cel maxim stabilit, de doar 12%, poate parea acum mica, insa ma astept ca situatia sa se schimbe. Mi-as fi dorit sa vad o marja mai mare”, spune analistul Claudiu Cazacu, de la X-Trade Brokers.

[b]Seful BVB „se face ca ploua „[/b]

Intrebat la Money Channel despre aceasta situatie, Valentin Ionescu, seful Bursei de Valori Bucuresti, a ridicat din umeri. „Cred ca cel mai bine ar fi sa intrebati consortiul sau statul roman”.

Acesta a incercat, apoi, sa explice ca avem de-a face cu o oferta discretionara si ca astfel de practici s-au folosit si in alte tari, pentru a atrage investitorii. Ar putea parea neavantajoasa la prima vedere insa, pana la urma, ar aduce un castig sigur care, in actualul context international, ar fi unul foarte bun.

Surse din piata de capital nu exclud varianta ca de fapt sa asistam la derularea unei intelegeri intre statul roman si o serie de investitori institutionali care s-ar fi angajat sa cumpere actiunile la pretul pe care il considera confortabil.

Autoritatile n-au avut altceva de facut decat sa accepte oferta, frecandu-si mainile de bucurie la gandul celor 610 milioane de euro pe care le vor incasa.

Daca ar exista o asemenea intelegere, de ce a mai fost nevoie ca afacerea sa se deruleze prin Bursa de Valori Bucuresti ? De ce nu s-a mers pe o vanzare directa?

Pentru consultantul Andrei Pogonaru, povestea e cusuta cu ata alba. „Acest tip de oferta, o premiera pentru piata romaneasca, aduce foarte multe scenarii negative, conspirationiste „, a declarat acesta, la TMC.

„Daca se merge dupa regula ‘primul venit, primul servit’, se poate ajunge ca un singur investitor sa preia mare parte din acest pachet. Modul in care se desfasoara este, din pacate, propice unui asemenea scenariu. Cel care face primul oferta, ia actiunile sigur”, a spus Pogonaru.

Altfel spus, inca din prima zi oferta ar putea sa se incheie, iar titlurile sa „dispara ” practic din piata in mainile unui investitor de termen lung, neinteresat sa le scoata la vanzare prea repede. Si astfel, in loc sa creasca volumul de tranzactionare si implicit atractivitatea pietei, bursa va avea doar rolul de intermediar al unei privatizari cu „fata bursiera”.

Consultantul  spune ca este posibil ca acest tip de afacere sa afecteze reputatia pietei de capital autohtone. Si asta mai cu seama ca oferta este derulata prin intermediul  bancii ruse de investitii Renaissance Capital, care nu se afla in topul intermediarilor la nivel international.

„Consortiul care deruleaza oferta a castigat licitatia cu un comision de 0,38% in conditiile in care media internationala este de 3,5%. Sa speram ca grupurile mari se vor intoarce in Romania pentru ofertele viitoare, ca se va merge, in primul rand, pe calitate nu pe pret „, a mentionat Pogonaru.

[b]Vanzarea pachetului Petrom, model pentru urmatoarele privatizari?[/b]

Analistii economici se intreaba daca modelul Petrom va fi folosit si in cazul vanzarii pachetelor la Transgaz, Transelectrica si Romgaz.

Ministerul Economiei a anuntat ca vrea sa obtina intre 2 si 3 miliarde de euro din vanzarea, prin intermediul bursei, a cate 15% din Transgaz, Transelectrica si Romgaz.

„Daca se va merge pe acelasi model, nu vad motivul pentru care le-ar mai aduce pe bursa. Sa oferi doar 15% micilor investitori nu va aduce prea mare efervescenta la bursa”, a declarat analistul Cristian Dinulescu.

„Daca vor merge, in continuare, pe oferte discretionare, mai bine ar negocia direct cu marii investitori decat sa riste sa aduca pe bursa niste actiuni cu care apoi sa se faca de ras, in conditiile in care vor fi nevoiti sa ofere discounturi importante „, a mai spus acesta.