Signa, cu investiții imobiliare emblematice în marile orașe europene – Viena, München, Hamburg, Milano –, s-a prăbușit într-un hățiș de companii și structuri financiare greu de descifrat. Gerhard Weinhofer, directorul Creditreform Austria, trage un semnal de alarmă: „Este imposibil să înțelegi cine ce deține și unde s-au dus banii”. În Germania sunt deschise peste 100 de proceduri de insolvență legate de entități din grupul Signa, iar în Austria alte 30, toate fără o coordonare comună. În aceste condiții, recuperarea datoriilor devine aproape imposibilă.
Criza economică se suprapune cu un scandal penal de proporții. Fondatorul imperiului, René Benko, se află în arest preventiv la Viena din ianuarie 2025, acuzat de spălare de bani, fals în declarații și ascundere de active în timpul procedurilor de insolvență, potrivit Stiridiaspora. Ancheta a scos la iveală un seif ascuns într-o locuință aparținând rudelor soției sale, în care au fost găsite 120.000 de euro cash, bijuterii și ceasuri de lux. Benko a susținut în fața anchetatorilor că obiectele respective sunt „cadouri făcute familiei”.
Declarațiile acestuia, însă, sunt evazive. Întrebat despre obiectele de valoare, a spus că „nu-și amintește exact” câte ceasuri deține sau cui i le-a oferit. Unele ar fi fost „cadouri pentru evenimente caritabile”, altele, extrem de scumpe, le-ar fi oferit copiilor săi minori în 2021, „ca daruri simbolice de Crăciun”, deși se pare că tot el le-a purtat ulterior. Într-un gest care adâncește și mai mult suspiciunile, mama lui Benko ar fi răscumpărat o parte dintre obiectele scoase la licitație, în cadrul unei lupte juridice între creditori și membrii familiei miliardarului.
Cazul Signa a scos la lumină slăbiciuni majore ale legislației europene privind insolvența. Gerhard Weinhofer susține că este absolut necesară implementarea unui cadru legal unificat la nivel european, care să permită gestionarea colectivă a falimentelor din grupurile de companii.
„Dacă Europa nu învață nimic din colapsul Signa, nu este decât o chestiune de timp până va cădea următorul gigant”, avertizează acesta.
În prezent, fiecare companie din cadrul unui grup este tratată separat, ceea ce face imposibilă obținerea unei imagini clare asupra întregului proces și îngreunează recuperarea activelor. Mai mult, aproape 40% dintre firmele austriece care intră în faliment nu ajung în instanță pentru că nu dispun de cei 4.000 de euro necesari declanșării procedurii. În aceste cazuri, lichidarea se produce automat, fără șanse pentru creditori de a mai recupera ceva.
Situația din Austria reflectă o problemă europeană. În 2024, peste 190.000 de companii au fost închise în 14 state membre, cu o creștere medie de 12% față de 2022. Grecia conduce cu o explozie a insolvențelor de 42%, urmată de Austria cu 23%, departe peste media UE. În 2025, țara alpina se află deja pe cale să doboare toate recordurile negative: în primul trimestru au fost înregistrate 1.988 de cazuri de insolvență, în creștere cu 9,4% față de aceeași perioadă din 2024. Estimările indică între 7.200 și 7.500 de falimente pentru întregul an.
În acest context, experții avertizează că este nevoie de o regândire profundă a arhitecturii economice și juridice europene. Fără intervenții legislative coerente, falimentele riscă să devină regula, nu excepția.