Comisia Europeană, semnal de alarmă pentru România! Bruxellesul cere țării noastre să nu mai stabilească salariul minim „discreționar”

Comisia Europeană le transmite politicienilor de la București că modul în care este stabilit  salariul minim în țara noastră discreționar și că trebuie să ia în calcul faptul că este o procedură delicată, care are drept obiectiv realizarea unui echilibru între obiective de natură economică și socială care uneori sunt opuse, transmite Agerpres.

Oficialii europeni subliniază că, în România, modul în care Guvernul stabilește salariul minim este „pe baze discreționare”. Mai exact, în țara noastră, acesta este fixat de executiv după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele.

„Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară”, adaugă Comisia Europeană despre salariul minim.

Citește și: Numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a scăzut cu 10% față de 2020. 22% dintre angajații români primesc acești bani

Salariul minim, un echilibru fragil

Comisia Europeană transmite că există riscuri şi beneficii  care trebuie luate în calcul atunci când se discută despre majorări semnificative ale salariului minim. Astfel, acesta protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii. Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii, îmbunătățirea condițiilor muncitorilor şi reducerea inegalităților.

„În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile şi acoperă numai persoanele angajate”, avertizează Comisia Europeană.

Analiza citată subliniază că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra firmelor și locurilor de muncă pe care acestea le mai pot oferi . În unele situaţii, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puţin productivi angajaţi. Există de asemenea riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-şi îmbunătăţi competenţele.

În acest context, Comisia Europeană recomandă Guvernului să apeleze la sfatul experţilor în politici de muncă și economie atunci când au loc dezbateri despre creșterea salariului minim.

„Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor şi fie delegarea sa către experţi independenţi, fie utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent cazul în Franţa şi Ţările de Jos”, se arată în analiza Comisiei Europene.

Citește și: Marius Budăi anunță când ar urma să fie implementat salariul minim european în România. „Să nu câștige nimeni sub 500 de euro net”