Consiliul Fiscal le dă speranță românilor: ”Măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, în 2026”

Potrivit Consiliului Fiscal,în 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB. În lipsa corecţiei bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice şi sociale grave, prcizează Consiliul Fiscal.

”Economia României, în pofida unor progrese importante în numeroase domenii, a avut o evoluţie nesustenabilă, mai ales în anii recenţi – ilustrată de dinamica deficitului bugetar şi cea a datoriei publice (ajunsă la cca. 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% din PIB în 2019). Corecţia bugetară din România are loc într-un mediu internaţional nefavorabil şi tot mai incert, cu o situaţie internă tensionată. O corecţie bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ venituri ale cetăţenilor şi încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulţumiri. Dar, în lipsa corecţiei bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice şi sociale grave”, arată CF.

Începerea corecţiei bugetare în România şi reforme în cadrul PNRR au corespondent în accesul în continuare la fonduri europene.

Guvernul României a revizuit ţinta de deficit cash şi ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, ce este un nivel ambiţios, realizabil în evaluările Consiliului Fical.

În 2026, Consiliul Fiscal vede un deficit cash în jur de 6,5% din PIB

”În lipsa măsurilor de corecţie din acest an, deficitul bugetar ar fi depăşit 9% din PIB. Corecţia bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanţele publice din România, dar procesul este anevoios şi va dura mai mulţi ani. Afirmaţia că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de circa 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice. Din păcate, suntem obligaţi de circumstanţe să fim prociclici în corecţia dezechilibrelor (când economia încetineşte), fiindcă s-a greşit în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie şi criza energiei)”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

În România, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB în România, faţă de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia şi 40,1% media UE, în anul 2024), fapt ce rezultă şi din neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societăţii româneşti.

”O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranţă naţională, având în vedere nevoile bugetului public şi contextul internaţional. CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli şi această judecată se verifică în configuraţia măsurilor iniţiate de Guvern. Teza potrivit căreia s-ar putea obţine o colectare imediată mult mai bună de taxe şi impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. Şi o reducere masivă de cheltuieli bugetare care să evite schimbări în regimul fiscal nu era posibilă, dată fiind urgenţa corecţiei. Investiţiile publice (ce includ şi pe cele finanţate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus în relaţie şi cu faptul că în 2026 se termină finanţarea din PNRR. Aceste investiţii atenuează din impactul contracţionist al corecţiei bugetare. Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE. Corecţia bugetară este absolut necesară şi pentru a menţine încrederea în moneda naţională. Există o povară suplimentară a creşterii cheltuielilor militare în anii ce vin”, adaugă ei.

Programul SAFE al UE poate ajuta corecţia bugetară şi întărirea capacităţii de apărare a României.

”Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare şi este o cale de a reduce deficitul bugetar şi după 2026. Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este esenţială în acest scop. Măsuri de sprijin pentru unele activităţi economice se pot practica prin fonduri europene (PNRR şi alte programe) şi credite fiscale, dar, în ansamblu, corecţia bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda naţională. Evaluarea cadrului macroeconomic – ce se bazează, în continuare, pe prognoza CNSP din 5 septembrie 2025 – arată relevanţa consideraţiilor expuse în cadrul primei rectificări bugetare aferente anului 2025, de la finalul lunii septembrie”, precizează Consiliul Fiscal.

Citește și: Black Friday Hidroelectrica. Tarifele reduse cu care cel mai mare furnizor de energie din România vrea să atragă noi clienți

În opinia Consiliului Fiscal, o absorbţie masivă de fonduri europene poate ajuta menţinerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026.

”Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecţiilor de la rectificarea precedentă, menţinând neschimbată ţinta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 mld. lei); atât veniturile, cât şi cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei. Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri şi cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuţia bugetară pe primele 10 luni ale anului, creând premisele pentru respectarea noilor ţinte propuse”, consideră Consiliul Fiscal.

Principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbţie al fondurilor europene. Pe partea de cheltuieli, execuţia la 10 luni indică o creştere (+9,9%) mai redusă faţă de cea a veniturilor, dar şi o temperare a dinamicii faţă de nivelul programat (+14,4%). Rectificarea prognozează continuarea acestei tendinţe.

Pe baza datelor disponibile, Consiliul Fiscal apreciază că noile coordonate ale construcţiei bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025.

”În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă faţă de nivelul din 2024 şi în linie cu angajamentele asumate de România în planul bugetar-structural pe termen mediu. Pentru România, fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele înseamnă continuarea investiţiilor europene pentru modernizarea ţării. La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de absorbţie efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursări de la Comisia Europeană) era de 11,7% (3,6 miliarde euro)”, adaugă Consiliul Fiscal.

În cazul PNRR, conform datelor MF, la data de 30 septembrie, rata de absorbţie efectivă pe componenta granturi (exclusiv prefinanţări) era de 31,6%.

Citește și: Economia României, tot mai dependentă de muncitori străini: 300.000 de permise emise în trei ani, dar doar 136.000 au rămas în țară