Datoria publică a României se apropie de 60% din PIB. În luna aprilie a depășit pragul simbolic de 1.000 de miliarde de lei, iar la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1.070 miliarde lei, echivalentul a
Ritmul avansului este ridicat atât ca pondere în PIB, cât și ca valoare nominală. România a urcat de la 54,8% din PIB la finalul lui 2024 și 48,9% în 2023, respectiv de la 963,94 miliarde lei în 2024 și 784,23 miliarde lei în 2023.
Creșterea accelerată a datoriei publice este explicată în principal de deficitul bugetar record din 2024, 9,3% din PIB, într-un an fără recesiune sau conflict militar. Deficitul, estimat la aproximativ 150 miliarde lei, a fost finanțat prin împrumuturi, alimentând direct datoria publică.
FMI subliniază în raportul anual privind economia României că deteriorarea considerabilă a finanțelor publice în 2024 a fost determinată de o reformă costisitoare a pensiilor și de majorările repetate ale salariilor publice, care au împins cheltuielile cu pensiile în sus cu 40% și cele salariale cu 24% într-un an electoral.
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare și Mugur Isărescu au precizat că la presiunea deficitului din 2024 s-au adăugat și estimările nerealiste din bugetul pe 2025 al Guvernului Ciolacu. Cheltuielile au continuat să crească în primele șapte luni ale anului, în timp ce veniturile fiscale au rămas neschimbate până la pachetul de măsuri adoptat de Guvernul Bolojan începând cu 1 august.
Raportul datorie/PIB s-a deteriorat rapid și din cauza stagnării economice: o creștere reală de doar +0,8% în 2024 și aceeași dinamică în primele trei trimestre din 2025. PIB-ul nominal a crescut mai lent decât datoria acumulată, astfel că o economie slabă combinată cu un deficit ridicat a dus la degradarea accelerată a indicatorilor fiscali.
În contrast, sectorul privat a închis anul 2024 cu un surplus de 2,6% din PIB.
Potrivit raportului de evaluare al Fondului Monetar Internațional, consolidarea fiscală este necesară, dar insuficientă în forma actuală.
”Deficitele fiscale sunt așteptate să se reducă semnificativ, de la 8,7% din PIB în 2024 la 8,2% în 2025 și 5,8% în 2026. Totuși, în absența unor măsuri suplimentare, deficitul fiscal este proiectat să rămână ridicat, la aproximativ 5% din PIB până în 2030. În consecință, raportul datorie publică/PIB va continua să crească cu aproximativ 10 puncte procentuale, ajungând aproape de 70% până în 2030, ceea ce implică un risc ridicat de stres asupra datoriei suverane”, potrivit analizelor FMI, scrie cursdeguvernare.
Insttituția anticipează o datorie publică de 61,2% din PIB la finalul anului 2025, pe fondul unei creșteri economice de doar 1%. PIB-ul nominal ar urma să atingă 1.906 miliarde lei în 2025 și 2.057 miliarde lei în 2026.
Conform Ministerului Finanțelor, deficitul istoric din 2024 a deteriorat semnificativ costul mediu al datoriei publice, care a urcat de la 3,6% în 2023 la 4,6% în iulie 2025. În lipsa unei scăderi a dobânzilor costurile vor continua să crească pe măsură ce titlurile de stat ieftine emise în pandemie ajung la scadență și sunt refinanțate la dobânzi mai mari.
Dacă economia nu depășește un ritm anual de creștere de peste 3%, datoria va continua să crească chiar și doar din acumularea dobânzilor.
BCR estimează că în 2025 serviciul datoriei va adăuga peste 2 puncte procentuale la datoria publică raportată la PIB, similar cu 2024. Inflația rămâne singurul factor care temperează ușor acest trend.
Specialiștii avertizează că nivelul actual al costurilor de finanțare este deja nesustenabil, iar presiunea asupra bugetului este în continuă creștere pe fondul acumulării de datorie și al dobânzilor tot mai mari.