Directorul Trezoreriei Statului avertizează: România va trebui să împrumute în 2026 peste 275 de miliarde de lei. Ce se va întâmpla cu deficitul

Anul 2026 va pune statul în fața unei provocări majore: suma ce trebuie refinanțată crește semnificativ, depășind 150 de miliarde de lei, față de 99 de miliarde de lei estimați pentru 2024. Creșterea este atribuită volumului mare de titluri pe termen scurt emise în prima parte a acestui an, într-un context de piață dificil. Pentru a evita tensiuni suplimentare la începutul anului viitor, Trezoreria a început deja încă din 2024 o serie de operațiuni de prefinanțare.

Potrivit lui Nanu, citat de Digi 24, deficitul bugetar estimat pentru 2026 ar urma să se situeze între 6% și 6,5% din PIB, în scădere față de ținta de 8,4% stabilită pentru 2025 și nivelul de peste 9% înregistrat în 2024. Reducerea deficitului este crucială pentru România, care în prezent are cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană. Ajustarea vine după un an electoral dominat de cheltuieli ridicate, într-un context în care Bruxelles-ul insistă pe consolidare fiscală.

Pentru anul în curs, Trezoreria a majorat ținta de finanțare la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde peste planul inițial, tocmai pentru a acoperi din timp o parte a necesarului de la începutul lui 2026. Totodată, autoritățile au realizat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde estimate anterior.

Nanu afirmă că aceste măsuri vor permite menținerea emisiunilor brute din 2026 la un nivel similar cu cel din 2024, în ciuda presiunilor semnificative de refinanțare. Totuși, România intenționează să reducă puternic volumul euroobligațiunilor emise anul viitor: oferta brută va scădea la circa 10 miliarde de euro, față de aproximativ 16 miliarde în 2024. Autoritățile încearcă astfel să limiteze dependența de piețele externe, după ce România a devenit anul acesta unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din rândul piețelor emergente.

România se va baza pe miliardele din PNRR mai mult decât pe emisiunile de obligaţiuni

Planul de finanțare pentru 2026 se bazează pe o serie de surse „non-piață”, menite să reducă presiunea asupra piețelor financiare, inclusiv:

– aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile PNRR;

– accesarea noului mecanism european SAFE pentru finanțarea apărării;

– 1,5 miliarde de euro de la instituții internaționale precum Banca Mondială și BERD;

– circa 3 miliarde de euro din plasamente private, aflate deja în discuții avansate.

Aceste resurse vor contribui la diversificarea portofoliului de datorie și la reducerea costurilor de finanțare.

Totuși, adoptarea bugetului pentru 2026 ar putea întârzia, avertizează Nanu. Deși guvernul de coaliție a adoptat o parte dintre măsurile de creștere a veniturilor și de reducere a cheltuielilor, alte reforme necesare sunt încă în așteptare. O eventuală amânare a bugetului ar putea afecta calendarul de împrumuturi de la începutul anului, inclusiv plasamentele private planificate pentru ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din 2026.

Citeşte şi: Bitcoin şi Ethereum s-au prăbuşit pe fondul reluării vânzărilor masive din piaţa cripto. Au pierdut peste 8%!