Discrepanțe uriașe în colectarea taxelor locale. Unele primării încasează aproape tot, altele doar 2%

Un raport privind eficiența administrației publice centrale și locale evidențiază diferențe foarte mari între unitățile administrativ-teritoriale din România în ceea ce privește colectarea impozitelor pe proprietate. Concluzia generală a documentului este că există un dezechilibru major între primăriile care reușesc să își încaseze aproape integral veniturile fiscale și cele care abia colectează o mică parte din acestea, uneori chiar în jur de 2%. Guvernul consideră aceste diferențe un semn clar de „disfuncționalități majore” și de vulnerabilitate a sistemului fiscal local, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și:

Discrepanțe uriașe în colectarea taxelor locale. Unele primării încasează aproape tot, altele doar 2%

Executivul subliniază în analiză că autonomia financiară a autorităților locale depinde direct de capacitatea acestora de a-și genera propriile venituri, fără a se baza excesiv pe transferuri de la bugetul de stat. În acest context, impozitele pe clădiri și terenuri sunt prezentate drept unele dintre cele mai importante instrumente financiare aflate integral în responsabilitatea primăriilor, atât în ceea ce privește stabilirea nivelului de taxare, cât și colectarea efectivă a sumelor datorate.

Datele analizate pentru anul 2024 arată că cele mai mari probleme de colectare se regăsesc în mai multe regiuni ale țării, în special în Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia. În aceste zone, raportul identifică numeroase unități administrativ-teritoriale cu rate de colectare sub 40%, situație asociată în document cu lipsa unor centre urbane puternice, nivel ridicat al sărăciei și venituri scăzute ale populației.

Guvernul mai arată că în aceste regiuni există o concentrare a primăriilor cu performanțe fiscale foarte slabe, iar în unele cazuri colectarea impozitelor pe proprietate este extrem de redusă. Printre exemplele menționate se numără localități precum Grajduri, unde rata de colectare este de aproximativ 2%, Slobozia Bradului cu 4%, Poșta Câlnău cu 8%, Pardina cu 10% și Turnu Măgurele cu 17%. În aceste cazuri, raportul vorbește despre disfuncționalități administrative grave și despre o capacitate redusă a administrațiilor locale de a-și susține propriile servicii publice din venituri proprii.

La polul opus, documentul evidențiază performanțe foarte bune în zone precum Transilvania, Banat și regiunea București-Ilfov, dar și în județe precum Constanța și Brăila. În aceste regiuni există un număr semnificativ de administrații locale care reușesc să atingă sau chiar să depășească un grad de colectare de peste 65%, ceea ce indică fie o administrare fiscală mai eficientă, fie un nivel mai ridicat de conformare voluntară din partea contribuabililor.

Printre localitățile cu performanțe deosebit de ridicate se regăsesc Husasău de Tinca și Oncești, cu rate de colectare de 100%, urmate de Concești cu 99%, Păuca cu 97% și Dragomirești-Vale cu peste 95%. Aceste exemple sunt prezentate ca modele de bună practică în gestionarea veniturilor locale.

Raportul explică diferențele mari de performanță printr-o combinație de factori economici și administrativi. Printre cauzele identificate se numără nivelul redus al veniturilor populației în anumite zone, evidențele neactualizate ale proprietăților, aplicarea unor cote minime de impozitare, lipsa evaluărilor fiscale periodice și dificultățile în recuperarea creanțelor restante. În multe cazuri, lipsa personalului specializat din primării contribuie suplimentar la eficiența scăzută a colectării.

Documentul mai arată că numeroase comune și orașe mici se confruntă cu rate de colectare variabile, situate între 20% și 80%, ceea ce reflectă un sistem administrativ neuniform și o capacitate inegală de gestionare a veniturilor locale.

Analiza este prezentată într-un context mai larg de reforme fiscale, în condițiile în care taxele locale au fost deja majorate în 2026, în unele cazuri cu procente semnificative, între 50% și 80% față de anul anterior. Ulterior, Guvernul a intervenit legislativ pentru a permite autorităților locale să ajusteze aceste niveluri, după ce unele primării au aplicat pragurile maxime permise de lege. A rămas în vigoare bonificația de 10% acordată contribuabililor care își achită anticipat impozitele până la sfârșitul lunii martie.