Guvernul României vrea să reducă taxarea pe muncă. Ar putea românii să mai rămână cu bani în buzunar?

Guvernul României anunță că vrea să reducă taxarea pe muncă. Întrebarea majoră este dacă ar putea românii să păstreze mai mulți bani în buzunar, potrivit Antena 3 CNN.

Te-ar putea interesa și: Proiect major în România. Sebastian Burduja confirmă schimbarea care va aduce 4.000 de locuri de muncă

foto: Guvernul vrea să reducă taxarea pe muncă

Ar putea românii să mai rămână cu bani în buzunar după ce Guvernul va reduce taxarea pe muncă?

Răspunsul este nu. Românii nu vor păstra mai mulți bani în buzunar pe care să îi folosească cum vor, ci vor primi deduceri fiscale.

Deducerile fiscale se vor aplica la impozitul pe venit de 10%, iar angajații vor putea deconta din impozitul pe venit următoarele:

• meditațiile
• taxele pentru creșă
• taxele pentru grădiniță
• taxele pentru afterschool
• serviciile medicale
• cursuri de perfecționare

Până acum, impozitul pe venit este de 10%, însă Guvernul nu va renunța la impozitarea salariului minim. De aceea, va acorda deduceri care vor ajunge la câteva procente.

După efectuarea unor calcule, o deducere de 10% din impozitul pe venit ar ajuta 1,4 milioane de angajați din România să deducă doar 176 de lei pe an. Acești bani ar putea fi echivalentul uneia sau a doua ședințe de meditații pe an, în funcție de disciplină și de tarifele profesorului.

Acordarea unei deduceri de 50% din impozitul pe venit ar însemna 876 de lei pe an, care nu ajung pentru a plăti nici măcar o lună de afterschool.

La un alt calcul simplu, dacă s-ar aplica aceste deduceri salariului mediu, lucrurile ar fi puțin mai diferite. O deducere de 10% ar aduce 600 lei pe an, iar una de 50% ar aduce unui angajat plătit cu salariul mediu pe economie 3000 de lei (prețul a două luni de afterschool și mai puțin de jumătate din costul unei operații de apendicită la un spital privat).

România, pe primul loc din UE la cei mai puțini ani de muncă până la pensie

Datele transmise de către Eurostat arată că românii au cei mai puțini ani de lucru înregistrați înainte de a ieși la pensie, în comparație cu cetățenii din celelalte state europene.

Durata medie estimată a vieţii profesionale pentru tinerii de 15 ani din UE a fost de 36,9 ani, în 2023, însă România este la coada clasamentului, cu o durată medie a vieţii profesionale de 32,2 ani, în creştere de la 31,3 ani în anul 2021 şi 32 de ani în 2022, arată datele publicate de Eurostat.

În România, durata medie estimată a vieţii profesionale a crescut de la 32,8 ani în anul 2014, până la 33,8 ani în 2019, pentru ca în 2020 să scadă la 33,7 ani şi să ajungă la 31,1 ani în 2021. Începând din 2022 a revenit pe creştere la 32 de ani, pentru ca în 2023 să ajungă la 32,2 ani.

Te-ar putea interesa și: Gabriela Firea respinge taxarea pensiilor de peste 4.000 de lei: „Munca părinților și a bunicilor noștri trebuie răsplătită, nu taxată!”