Indicele ROBOR la trei luni a urcat miercuri la 6,47%, Bloomberg anunţă deprecierea leului. Ministrul Finanţelor, anunţ despre deficit

Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a afirmat că deficitul în momentul de faţă este în parametri normali şi a adăugat că România se poate încadra în 7%, dacă va realiza veniturile prognozate. El a menţionat că targetul pentru luna aprilie a fost atins şi s-au colectat peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi accize.

Ministrul Finanţelor: ”Situaţia dificilă o avem acum. Această situaţie trebuie gestionată şi poate fi gestionată”

Ministrul Finanţelor a fost întrebat, miercuri, dacă deficitul este mai mic la patru luni decât cel de anul trecut. ”La patru luni nu am calculat deficitul şi nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul în momentul de faţă este în parametri normali. Ne putem încadra în 7% cu condiţia să putem realiza veniturile prognozate. În aprilie chiar am depăşit targetul pentru aprilie. Au venit peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi din accize. Dacă acest trend se menţine, ne putem încadra în 7% la sfârşitul anului. Vă recomand să nu facem analiză lună pe lună pentru că sunt şi cheltuieli prioritizate, sunt şi cheltuieli periodice. Avem situaţii cu plată de dobânzi care sunt fluctuante şi nu sunt într-o liniaritate lunară. Este un pic înşelător să analizăm de fiecare dată deficitul lună de lună”, a explicat Tánczos Barna.

Sondaj INSCOP: Cine votează cu George Simion, cine pune ştampila pe Nicuşor Dan

El a adăugat că situaţia nu este uşoară, dar că este gestionabilă. ”Situaţia dificilă o avem acum. Această situaţie trebuie gestionată şi poate fi gestionată împreună cu instituţiile responsabile din Guvern şi din afara Guvernului: BNR, Ministerul Finanţelor, instituţiile din subordinea Ministerului Finanţelor, ANAF, Vamă, pentru a asigura, pe de o parte, venituri şi pentru a ţine sub control cheltuielile. Nu este uşor să faci o reducere a deficitului de la 8,6% la 7% pentru nicio ţară, nici pentru România. De aceea, situaţia nu este uşoară, dar este gestionabilă”, a explicat ministrul Finanţelor.

Indicele ROBOR la trei luni a urcat miercuri la 6,47%

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 6,47% pe an, de la 6,08% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,53%, de la 6,16%, marți, iar ROBOR la 12 luni la 6,58%, de la 6,23%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.

Bloomberg: Leul românesc se prăbuşeşte după vot, pentru prima dată euro depăşeşte nivelul de 5 lei, în timp ce banca centrală slăbeşte strânsoarea

Moneda României a slăbit cu peste 2% şi a depăşit nivelul cheie de 5 lei/euro după prăbuşirea guvernului ţării, mişcarea bruscă indicând faptul că factorii de decizie de la Bucureşti şi-au relaxat controlul asupra monedei, scrie Bloomberg.

Banca centrală a declarat că nu va comenta mişcările recente de pe piaţa valutară. Devalorizarea monedei însoţeşte o vânzare mai largă a obligaţiunilor şi acţiunilor României, după ce primul tur al alegerilor prezidenţiale a adus victoria candidatului de extremă dreapta şi a eliminat candidatul coaliţiei de guvernare, provocând demisia premierului Marcel Ciolacu.

Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani denominate în leu a crescut cu peste 50 de puncte de bază în această săptămână, depăşind 8%, iar indicele bursier de referinţă de la Bucureşti a scăzut cu aproximativ 3%.

România, pe marginea prăpastiei: Fără bani din afară, urmează falimente, șomaj și haos economic
Obligaţiunile în dolari ale ţării cu scadenţa în 2035 au avut marţi printre cele mai slabe performanţe de pe pieţele emergente, notează agenţia.

Tranzacţiile de pe piaţa interbancară au semnalat că leul a fost sub o presiune puternică în ultimele zile, potrivit lui Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank România. ING îşi menţine prognoza de final de an de 5,05 lei pe euro, deşi unele depăşiri mai apropiate de 5,10 sunt posibile pe termen scurt, a spus el.

„Credem că banca centrală este capabilă şi dispusă să traseze o nouă linie, în tandem, dar va fi nevoie de ceva timp pentru ca piaţa să se aşeze, având în vedere mediul electoral şi incertitudinea politică generală”, a spus Tătaru, citat de Bloomberg.