Previziuni economice pentru următoarele 12 luni: cât va fi cursul valutar şi la cât poate ajunge inflaţia

Euro ar putea depăşi pragul psihologic de 5 Lei în următorul an, iar singura veste bună este că inflaţia va scădea, însă într-un ritm ceva mai lent decât se anticipase.

Luna iunie a adus o ajustare suplimentară în sens crescător a deficitului bugetar așteptat pentru acest an, a declarat Adrian Codîrlașu vicepreședinte al Asociației CFA România.

Inflaţia va scădea încet şi sigur

Inflaţia coboară mai repede decât aşteptările şi economia, chiar dacă a subperformat în primul trimestru, în următoarele două trimestre datele indică o accelerare peste aşteptări, este sinteza motivelor pentru care Banca Naţională a României (BNR) a decis scăderea dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,75% în 5 iulie 2024.

Cu toate acestea, atrage atenţia BNR, inflaţia pe servicii este în uşoară creştere. În ceea ce priveşte evoluţia economiei, un alt factor în decizia BNR, PIB-ul a evoluat sub aşteptări în primul trimestru, dar pentru următoarele două trimestre datele indică o accelerare peste prognoze.

„Anticipațiile atât în ceea ce privește rata inflației, cât și ratele de dobândă și-au continuat trendul descendent. Însă reducerea ratei inflației către țintă va fi lentă, anticipate în anul 2026, principalul risc fiind politică fiscală, majorarea taxării fiind extrem de probabilă în anul următor”, a declarat Codîrlașu.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna iunie, cu 4,7 puncte până la valoarea de 52,1 puncte. Această situație s-a datorat majorării cu 5,6 puncte a componentei de condiții curente a indicatorului și cu 4,3 puncte a componentei de anticipații.

Vestea care va înfuria milioane de români. Marcel Ciolacu: „Normal că prețurile cresc”

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025) s-a redus față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 4,67%. În același timp, aproximativ 71% dintre participanți anticipează o reducere a inflaţiei în următoarele 12 luni. De asemenea, cea mai mare parte a participanților (46%) anticipatează că rata inflației va intra în intervalul țintă (1.5%-3.5%) în anul 2026.

Scade inflaţia, leul se depreciază

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0133 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0722 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 64% anticipează o stagnare în următoarele 12 luni în timp ce tot 21% anticipează o majorare. De asemenea 50% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate iar 43% că sunt supraevaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) a crescut faţă de exerciţiul anterior si se situează la 6,5%, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au rămas relativ constante faţă de exerciţiul anterior şi se situează la valoarea de 2,8%.

Inflaţia şi datoria publică au crescut în ultimul an

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni. În exerciţiul din luna iunie a fost realizat şi un sondaj privind evoluţia ratei inflaţiei în anii următori. Astfel, în ceea ce priveşte intrarea ratei inflaţiei în intervalul ţintă (1,5% – 3,5%), 46% dintre participanţi anticipează că se va întâmplă în 2026, în timp ce 31% anticipează că acest eveniment va fi ulterior anului 2026.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 12 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Impozit mai mic pentru o categorie de români. Ce ofertă vor avea beneficiarii în 2025

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 170 de societăţi membre ale CFA Institute, şi are misiunea de a promova interesele specialiştilor în investiţii şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională.

În prezent, Asociaţia CFA România are peste 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA). Comunitatea CFA mai cuprinde şi aproximativ 100 de candidaţi la unul din nivelurile de examinare. Profesioniştii care sunt membri ai Asociaţiei CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

Până la jumătatea acestui an, economia a adus venituri substanțiale la buget, chiar dacă inflaţia a crescut. Numai că guvernul a crescut cheltuielile peste avansul veniturilor. Rezultatul? Un deficit bugetar record, scrie RFI, potrivit Rador Radio România.

România vrea să le aibă pe toate. Datele bugetare la jumătatea anului arată realitatea că guvernul a crescut salariile din sectorul public, a mărit pensiile, dar a și alocat mai mult pentru investiții. Rezultatul este că deficitul bugetar a explodat pur și simplu, dacă privim prin prisma valorii nominale și a ajuns la aproximativ 63 miliarde de lei.

Până la deficit atrage atenția evoluția veniturilor bugetare. Creșterea este remarcabilă, la multe capitole vorbim de plus 20%, ceea ce arată, pe de o parte, că economia reală și-a făcut datoria, adică a plătit mai mult la buget și, pe de altă parte, că taxele, impozitele și facilitățile retrase din anumite domenii se văd în veniturile bugetare. Deci, creșterea taxelor și impozitelor din acest an, chiar dacă premierul se încăpățânează să afirme că nu s-a întâmplat, este vizibilă în încasările la buget.

Veniturile bugetare din contribuții de asigurări au urcat și ele cu 20%, motivele fiind la fel ca în cazul impozitelor pe salarii, respectiv creșterea salariului minim și reducerea unor facilități fiscale pentru angajații din câteva domenii. La care se adaugă și plata contribuției de sănătate pentru tichetele de masă și pentru cele de vacanță.

Cresc veniturile, cresc şi cheltuielile, creşte şi inflaţia

Impozitul pe profit a înregistrat încasări mai mari cu 22%, în prima jumătate a acestui an față de anul trecut. Este din nou o creștere substanțială care vine de la introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și prin modificarea impozitului pe profit pentru băncile comerciale. Au crescut și încasările din TVA și din accize cu 17% și respectiv 10% plusul reflectând creșterea nivelului taxării și un consum mai ridicat.

Cine a contribuit la creșterea încasărilor bugetare? Sunt două surse importante: firmele private, salariații din sectorul privat și, parțial, angajații din domeniul public, plus statul român care a suportat costurile mai mari, în unele situații.

Companiile cu capital privat au fost afectate de mai multe prevederi legale noi. Au plătit un impozit minim pe cifra de afaceri aberant din punct de vedere economic, au achitat (acolo unde este cazul) salarii minime mai mari, iar angajații au fost în pericol să piardă bani din cauza aplicării contribuției de sănătate pentru tichetele de vacanță și cele de masă. Funcționarii din sectorul public au făcut și ei un mic sacrificiu și anume cei care au salarii mai mari de 8.000 lei net pe lună nu au mai primit tichete de vacanță.

Cu alte cuvinte, firmele și angajații din sectorul privat și-au achitat noile obligații legale și au adus venituri cu 20% mai mari decât anul trecut, la o serie de capitole bugetare.

Problema a fost că veniturile bugetare mai mari nu au fost în niciun caz suficiente. Cheltuielile cu salariile au urcat cu 23%, cele cu bunuri și servicii cu 25%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu numai 12%, cele cu investițiile au crescut cu 41%, iar cheltuielile generale ale bugetului au fost mai mari cu 21%.

Rezultatul este că deficitul a crescut cu 26,5 miliarde de lei, față de anul trecut, până la 63,6 miliarde de lei. Ceea ce ne arată, încă o dată, că nu poate mediul de afaceri să plătească atât de mult cât poate statul să cheltuiască.