România, lider european în stocarea subterană a CO2. Petrom și Romgaz, în topul responsabilităților climatice

Comisia Europeană a desemnat OMV Petrom și Romgaz, cele două mari companii energetice românești, drept a doua și a treia cele mai responsabile entități din Europa în ceea ce privește construcția infrastructurii pentru stocarea subterană a dioxidului de carbon (CO2). Această decizie face parte din cadrul ambițiosului plan european „Net Zero Industry Act 2030”, care urmărește reducerea semnificativă a emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor climatice prin implementarea unor tehnologii de captare și stocare a CO2 (CCS).

Te-ar mai putea interesa și: Romgaz sparge recordurile. Giganții gazelor alimentează bugetul cu peste 3,8 miliarde de lei în 2024

România, lider european în stocarea subterană a CO2. Petrom și Romgaz, în topul responsabilităților climatice

România a fost alocată o cotă impresionantă, de 20%, din întreaga capacitate de stocare subterană de CO2 a Uniunii Europene, ceea ce reprezintă aproximativ 9 milioane de tone pe an, din obiectivul total al UE de 50 de milioane de tone pe an până în 2030. Această cotă este a doua ca mărime, după cea a Olandei, iar alocarea acesteia reprezintă un angajament important pentru țara noastră, având în vedere dimensiunea relativ mică a economiei românești în contextul european.

„În drumul nostru către neutralitatea climatică, avem nevoie de un portofoliu de soluții eficiente de decarbonizare. Captarea carbonului face parte din strategia noastră de reducere a emisiilor și de eliminare permanentă pentru industriile mari consumatoare de energie.

Net-Zero Industry Act impune o capacitate anuală de stocare sigură și permanentă a CO2 în UE de cel puțin 50 de milioane de tone până în 2030 și face ca industria europeană a petrolului și gazelor să facă parte din soluție”, a declarat Kurt Vandenberghe, directorul general al Comisiei Europene pentru acțiuni climatice.

Comisia Europeană justifică această decizie printr-un principiu de responsabilitate istorică. România are o tradiție industrială de peste 150 de ani în extracția de petrol și gaze, ceea ce a făcut ca țara să fie unul dintre contributorii semnificativi la emisiile istorice de carbon din Europa. Astfel, obligația impusă companiilor active din sectorul energetic nu se bazează strict pe nivelul actual al emisiilor, ci reflectă o moștenire industrială veche, pe care Bruxelles-ul o consideră un factor de responsabilitate în eforturile actuale de combatere a schimbărilor climatice.

În acest context, OMV Petrom și Romgaz sunt plasate pe pozițiile doi și trei în topul companiilor europene cu cele mai mari obligații de stocare a CO₂, imediat după Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM) din Olanda, cea mai responsabilă companie conform acestui clasament. Alte companii mari vizate de obligații similare includ nume importante din industria petrolieră și energetică europeană, cum ar fi Orlen, Eni, Wintershall Dea, TotalEnergies Nederland, MOL, Shell Italia și BlueNord Energy Denmark.

Potrivit lui Kurt Vandenberghe, directorul general al Comisiei Europene pentru acțiuni climatice, captarea și stocarea carbonului sunt părți esențiale ale strategiei Uniunii Europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Net Zero Industry Act prevede o capacitate anuală de stocare a CO2 de cel puțin 50 de milioane de tone până în 2030, iar industria petrolieră și energetică europeană este chemată să devină parte activă a soluției climatice, nu doar a problemei.

„După ce a extras hidrocarburi și a contribuit la emisiile de gaze cu efect de seră, acum va contribui la stocarea CO2 și va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Prin combinarea know-how-ului lor industrial cu procese de autorizare mai rapide și cu un sprijin financiar solid – inclusiv din Fondul pentru inovare finanțat prin ETS – putem face progrese substanțiale în avansarea decarbonizării și modernizării industriale în Europa”, a adăugat Vandenberghe.

Această poziție a UE a fost contestată anterior de autoritățile române și de europarlamentarii români, care au pus sub semnul întrebării corectitudinea principiului responsabilității istorice. Totuși, decizia a rămas fermă, iar acum companiile românești trebuie să investească masiv în dezvoltarea infrastructurii de captare și stocare a carbonului, contribuind astfel la reechilibrarea climatică.

În cadrul planului european, fiecare dintre cei 44 de operatori vizați, printre care se numără și Petrom și Romgaz, trebuie să dezvolte până la sfârșitul anului 2030 o capacitate operațională de injectare a CO2 în formațiuni geologice autorizate, conform Directivei UE privind captarea și stocarea carbonului (CSC). Aceste capacități variază, în funcție de operator, de la 6,3 milioane de tone pe an (NAM) până la 1,3 milioane de tone pe an (BlueNord).

Pentru a-și îndeplini obligațiile, până la sfârșitul lunii iunie, fiecare companie trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan detaliat care să descrie modul în care va realiza aceste obiective, incluzând angajamente ferme, etape clare de implementare și infrastructura necesară.

OMV Petrom a anunțat deja o investiție anuală de 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor CCS. Proiectele de captare și stocare a carbonului vor beneficia de sprijin financiar prin Fondul pentru Inovare, finanțat prin sistemul ETS (Emissions Trading System), iar siturile de stocare vor fi considerate proiecte strategice, beneficiind astfel de proceduri de autorizare accelerate.

Exemplul Danemarcei, care a pus la dispoziție 4,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea siturilor CCS, este invocat ca model de mobilizare eficientă a resurselor pentru atingerea obiectivelor climatice. Această țară a activat rapid mecanismele de sprijin pentru astfel de proiecte, ceea ce arată calea pe care și alte state europene, inclusiv România, ar trebui să o urmeze.