Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a comentat evoluția recentă a cursului de schimb leu–dolar, subliniind că scăderea dolarului în raport cu leul nu este rezultatul unei aprecieri a monedei naționale, ci consecința unei deprecieri accentuate a dolarului pe piețele internaționale. Declarațiile sale vin în contextul unei perioade marcate de tensiuni financiare globale și de fluctuații semnificative ale principalelor active de refugiu, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Aurul sparge toate recordurile. Peste 5.000 de dolari uncia, pe fondul tensiunilor geopolitice
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/05/dolari-1024x684.jpg)
Potrivit lui Câciu, în doar o săptămână, cursul dolarului a coborât pe piața internă de la 4,34 lei la 4,24 lei, o variație importantă într-un interval scurt de timp. El atrage atenția că această evoluție nu trebuie interpretată ca un semn de întărire a leului, ci ca o reflectare directă a tendinței globale de slăbire a monedei americane. În opinia sa, dolarul a pierdut aproximativ 4 puncte procentuale față de coșul principalelor valute internaționale, ceea ce indică o depreciere semnificativă raportată la standardele piețelor financiare.
În același timp, Adrian Câciu observă un paradox al piețelor: prețul aurului a depășit pragul de 5.300 de dolari uncia, semn clar că investitorii cu resurse mari își mută capitalurile către active considerate sigure. El sugerează că această combinație – aur în creștere accelerată și dolar în scădere – este un indiciu al unei pierderi de încredere în moneda americană și al existenței unor tensiuni majore în sistemul financiar global.
Fostul ministru merge mai departe și afirmă că ne aflăm în plin „război financiar”, în care dolarul ar fi una dintre principalele ținte. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare, spune el, cu cât Statele Unite se confruntă cu presiuni bugetare uriașe. În perioada următoare, SUA trebuie să refinanțeze o datorie de aproximativ 9 trilioane de dolari, la dobânzi ridicate, în jur de 4,5%, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe bugetul federal.
La aceste dificultăți se adaugă și cheltuielile masive pentru apărare, estimate la 1,5 trilioane de dolari, precum și costurile tot mai mari cu dobânzile la datoria publică. Câciu precizează că în prezent cheltuielile bugetare cu dobânzile în SUA reprezintă aproximativ 3,7% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la circa 127% din PIB, niveluri considerate extrem de ridicate chiar și pentru cea mai mare economie a lumii.