Ședință de politică monetară la BNR. Analiștii cred că dobânda cheie va rămâne la 7%. Când s-ar putea ieftini creditele

Banca Națională a României (BNR) se reunește, vineri, 12 ianuarie, pentru prima ședinţă pe probleme de politică monetară din 2024. Analiștii explică faptul că nu cred că dobânda cheie va fi modificată. În plus, Institutul Național de Statistică va publica datele privind inflația pe decembrie 2023.

În prezent, dobânda cheie s-a stabilizat la nivelul de 7% la sută pe an, iar ea a fost menținută la acest nivel în ultimele șapte ședințe de politică monetară. Ultima modificare, atunci când s-a decis o creștere, a avut loc la începutul anului 2023, de la 6,75% la 7%.

Specialiștii de la Erste Bank Research cred, pornind de la actuala situație economică din România Banca Națională nu va crește dobânda cheie. Totuși, aceștia avertizează că, dacă în Ungaria este așteptată cea mai accentuată scădere a inflației, iar în Cehia inflația ar trebui să rămână în mare parte neschimbată, în România efectele de bază au menținut inflația la un nivel ridicat în decembrie.

Te-ar putea interesa și: Economiştii se aşteaptă ca BNR să menţină dobânda cheie la 7%. Ce se întâmplă cu inflaţia

Dobânda cheie rămâne neschimbată, cred analiștii

Experții de la ING așteaptă ca Banca Națională a României să nu schimbe dobânda cheie de la nivelul actual de 7,00% în ședința de pe 12 ianuarie.

„Deși credem că banca va saluta ultima citire a inflației, care a fost mai mică decât se aștepta, nu ne așteptăm încă la indicii majore de acomodare a politicii monetare (n.r. scădere a dobânzii de politică monetară)”, transmit analiștii.

Ei explică faptul că în noiembrie piața a fost surprinsă de dezinflație, dar, cel mai probabil, aceasta a fost doar o involuție de moment, înainte de o nouă redresare în primul trimestru din 2024.

„Credem că BNR va fi destul de prudentă. Mai mult, inflația mai mică decât se aștepta în noiembrie a venit după o serie de creșteri mai mari decât se aștepta oricum. Într-adevăr, inflația se află acum sub rata cheie, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o condiție prealabilă pentru ca banca să înceapă să reducă ratele.

Dar, în condițiile în care condițiile financiare reale sunt de fapt mai relaxate (din cauza lichidității excesive), creșterea accentuată a salariilor alimentează consumul în viitor și deficitele bugetare mai mari decât cele dorite în anii următori, nu credem că factorii de decizie vor considera că ultima scădere este suficientă și nu ne așteptăm ca aceștia să reducă semnificativ accentul pus pe presiunile de creștere și pe riscurile de creștere viitoare”, arată analiștii.

Economiștii mai argumentează că, în acest an, după ce se va simți impactul noilor măsuri, presiunile salariale vor fi principalul motor care va contracara presiunile dezinflaționiste, cu excepția oricărui alt eveniment extern major.

„Cea mai recentă estimare a salariilor a arătat o rată de creștere anuală puternică de 17,1% în octombrie în sectorul privat. În timp ce sectorul privat ar putea să nu fie capabil să mențină acest ritm în acest an, noi credem în continuare că o creștere salarială de două cifre va rămâne cu noi în 2024, pe fondul unor progrese mai puternice în sectorul public.

În general, astfel de avansuri salariale nu sunt, în principiu, încă în concordanță cu intervalul țintă al BNR de 1,5%-3,5%. Acest lucru adaugă greutate ideii că orice indiciu major de acomodare va fi probabil lăsat deoparte la această ședință”, mai spun ei.

ING consideră că în ședința din mai va avea loc, probabil, o scădere pentru dobânda cheie, cu un total de 150 puncte de bază până la sfârșitul anului. Astfel, rata dobânzii ar ajunge la 5,5% la final de 2024, potrivit lor.

„Părerea noastră de lungă durată este că o povară fiscală mai mare reprezintă o amenințare mai mare pentru investițiile private și pentru creștere decât presiunile asupra prețurilor. Principalul risc pentru punctul nostru de vedere este dacă consumatorii vor începe să acționeze în urma câștigurilor salariale reale mai devreme decât se preconizează, ceea ce va contribui la susținerea puterii de stabilire a prețurilor firmelor pe parcursul primului trimestru al acestui an”, mai arată ING.

Citește și: Sunt vizați toți românii care au credite în euro! În 2024 se schimbă totul