Consultantul în energie și gaze Dumitru Chisăliță explică faptul că, deși majorarea pare mică în valoare absolută, impactul său se va resimți atât direct în factura la energie electrică, cât și indirect în costurile cu energia termică, accentuând presiunea pe bugetele familiilor în sezonul rece 2025–2026.
În analiza sa, specialistul arată cum a apărut taxa de cogenerare la nivel european și care era scopul inițial al acesteia.
„În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene a apărut o directivă care pornea de la o constatare clară: prețurile la energie electrică sunt mari, consumatorii nu vor putea să le plătească, iar asta ar putea genera probleme în viitor. În acest context, s-a propus înființarea unui fond alimentat prin contribuții colectate direct de la populație, pentru a evita costurile suplimentare asociate creditării bancare și dobânzilor.”, a declarat Chisăliță, la Digi 24.
Directiva urmărea dezvoltarea unor centrale de cogenerare, eficiente și mai puțin costisitoare pe termen lung.
„Scopul fondului era dezvoltarea unor centrale de cogenerare, capabile să producă simultan energie electrică și energie termică la un nivel ridicat de eficiență. Această abordare ar fi permis reducerea costurilor de producție și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori”, explicăinol Chisăliță.
El subliniază că ideea de la care pornea mecanismul era una favorabilă și echitabilă.
„Conceptul era unul logic și favorabil: o contribuție inițială modestă, dar care, pe termen lung, se întorcea în beneficiul consumatorilor, prin creșterea eficienței energetice și scăderea treptată a costurilor la energie.”, explică specialistul.
„Însă, directiva includea și o anexă în care, tipărit cu caractere mici, era prevăzută o posibilitate alternativă: fondurile colectate puteau fi utilizate, temporar, pentru acoperirea costurilor cu energia termică, în situațiile în care consumatorii se confruntau cu dificultăți.”, adaugă acesta.
România, spune specialistul, a deturnat scopul esențial al directivei.
„În România, scopul acestei directive a fost complet deturnat. Aproape 3 miliarde de euro colectați în 14 ani – bani care ar fi trebuit să finanțeze construcția a zeci de centrale de cogenerare menite să reducă de circa trei ori costurile de producție – au fost direcționați exclusiv către plata subvențiilor la energia termică.”, a declarat acesta.
Chisăliță atrage atenția că promisiunea inițială a statului nu s-a materializat.
„Problema nu este taxa în sine, ci modul în care acest mecanism a evoluat în România. Consumatorilor li s-a cerut să contribuie cu o sumă de bani, în baza promisiunii că, în timp, vor beneficia de prețuri mai mici la energia electrică. În realitate, însă, după 14 ani, ne aflăm în situația paradoxală în care prețurile sunt de cinci ori mai mari decât în momentul în care acest proces a început.”, a încheiat Dumitru Chisăliță.
„Taxa este aplicată la prețul brut per kWh consumat, un preț care include tarife, taxe, TVA și alte componente reglementate […] de la 1 noiembrie 2025, să ajungă la 0,0136 lei/kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 62% față de nivelul actual, de 0,0084 lei/kWh”, explică expertul.
El estimează că noua taxă va duce la „o creștere de aproximativ 0,5% în prețul final al energiei electrice”, iar în iarna 2025-2026 impactul total asupra facturii „nu va depăși 5%”.
În București, efectele vor fi resimțite și în costul energiei termice: „…va crește cu aproximativ 20 de lei pe lună pentru o garsonieră și până la 54 de lei pe lună pentru un apartament cu patru camere.”
„Impactul acestei modificări va apărea încă din factura aferentă lunii noiembrie 2025. Practic, financiar se va resimți în buzunarul consumatorilor în luna ianuarie”, precizează Dumitru Chisăliță.
Totodată, între 1 noiembrie 2025 și 31 martie 2026, va fi aplicat TVA redus de 11% pentru termoficare, menit să sprijine populația și instituțiile publice în sezonul rece, conform legislației în vigoare.