2013, anul marilor insolvente. Cele mai afectate industrii si zone geografice

Din analiza Coface, realizata pe baza
datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului, se
observa scaderea generalizata pentru toate sectoarele de activitate a
volumului insolventelor inregistrate in primul trimestru al anului
curent fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Constructiile, HORECA si industria
metalurgica au fost cele mai afectate sectoare de activitate raportat
la numarul firmelor active.

Pentru al treilea an consecutiv,
primele zece sectoare care inregistreaza cel mai mare numar al
firmelor aflate in insolventa raman neschimbate, singurele modificari
fiind la nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una,
maxim doua pozitii.

Analizand evolutia cazurilor de
insolventa pe rol in ultimii 5 ani, se observa o tendinta de
consolidare a gradului de concentrare a volumelor in primele 3,
respectiv 5 sectoare. Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au
inregistrat cele mai multe dosare pe rol in insolventa in cifre
absolute a variat in ultimii 5 ani intre 50%-54%, iar primele 5
sectoare intre 65% – 70%. Aceste ponderi nu sunt intamplatoare si
sunt determinate de factori structurali precum distributia sectoriala
a tuturor firmelor active la nivel national, arata Coface.

Astfel, primele 5 sectoare care
inregistreaza cel mai ridicat numar al insolventelor acopera o
pondere similara si din punctul de vedere al totalului firmelor
active. Avand in vedere acest factor structural, este important sa
analizam numarul de insolvente raportat la totalul firmelor active
din sectorul respectiv. Astfel, primele zece sectoare care
inregistreaza cele mai ridicate valori pentru acest indicator sunt
listate in graficul de mai jos.

Constructiile, HORECA si industria
metalurgica sunt sectoarele cu cel mai ridicat nivel al insolventelor
deschise in primul trimestru al anului curent raportat la numarul
firmelor active. De mentionat ca aceleasi sectoare au fost incluse in
top 5 sectoare cu cele mai ridicate valori pentru acest indicator si
pentru anul 2012, ceea ce indica persistenta unor probleme sistemice
structurale.

Mai multe insolvente in randul
afacerilor mari

Numarul firmelor cu cifra de afaceri
mai mare decat 1 milion de euro insolvente este de 2,5 ori mai mare
decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior.

Pe fondul restrictiilor de finantare
care au persistat in ultimii 3-4 ani si care au avut un caracter mai
pronuntat pentru IMM, companiile mari si foarte mari au jucat
progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “banci
comerciale” pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene
de incasare extinse.

Astfel, IMM-urile au transferat in
ultimii ani o parte semnificativa a creditului bancar catre cel
comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura sa
intensifice relatiile intre companiile private, care au inceput sa
imbrace o forma financiara semnificativa, nu doar una cu caracter
comercial.

Intr-un studiu realizat la inceputul
anului curent, Coface a ridicat un semnal de alarma privind
problemele multiple intampinate de sectorul IMM in general si cel
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/microintreprinderile-cele-mai-afectate-de-criza-87484/]al
microintreprinderilor in special[/url]. Apreciem ca acest risc s-a
propagat in economie cu efect negativ asupra companiilor mari si
foarte mari, spun oficialii Coface.

Pe fondul erodarii sustenabilitatii si
capacitatii de autofinantare din cauza efectelor crizei financiare
din ultimii trei ani, precum si a deteriorarii disciplinei de plata
la nivelul intregii economii, firmele mari si foarte mari incep sa
prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la expunerea fata de
socuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind in
crestere.

[quote=Contantin
Coman, Coface]Nu numarul insolventelor va fi important in 2013, ci
magnitudinea companiilor ce intra in aceasta procedura de
insolventa[/quote]
Numarul firmelor cu cifra de afaceri
mai mare decat 1 milion euro care au intrat in insolventa in primul
trimestru din anul curent este de 239 de companii, de 2,5 ori mai
mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior.

In ceea ce priveste impactul modificarilor structurale
privind inter-relationarile din mediul privat asupra sectorului
bancar, cei de la Coface apreciaza ca exista doua scenarii:


     A. In
conditiile in care companiile mari si foarte mari nu au creditat
comercial (prin termene de plata extinse) segmentul IMM in baza
surselor proprii (capitaluri proprii, rezerve sau capital de lucru
excedent) si au folosit de fapt linii de finantare atrase din
sectorul bancar, atunci toata aceasta dinamica va avea un efect
negativ final asupra sustenabilitatii sectorului bancar prin
cresterea creditelor neperformante. Astfel, sectorul bancar a
creditat “mascat” sectorul IMM prin linii de finantare acordate
companiilor mari si foarte mari, care la randul lor au folosit aceste
surse pentru creditarea comerciala a microintreprinderilor,
companiilor mici si mijlocii. Amplitudinea si viteza impactului va fi
determinata de optiunea de finantare a companiilor mari si foarte
mari precum si de structura capitalurilor.

    
B. In
conditiile in care companiile mari si foarte mari au creditat
comercial segmentul IMM folosind surse proprii (capital de lucru
excedentar, profituri reinvestite, fond de rulment suficient de mare
incat sa acopere necesarul de finantare pe termen scurt) se pune
problema sustenabilitatii acestor masuri: pana cand vor accepta/
reusi companiile mari si foarte mari sa fie “banci comerciale”
pentru clientii acestora?

Datele analizate ne arata ca un efect
de propagare a unor socuri negative este mult mai rapid in prezent cu
potentiale consecinte negative asupra finantatorilor:

• Riscuri pentru
  sectorul bancar de a recunoaste credite neperfomante in crestere
  pentru companiile mijlocii, mari si foarte mari
• Capacitate
  limitata a companiilor mari de a mai sustine creditarea comerciala a
  companiilor mici, care se lovesc de perspective reduse de finantare
  alternativa

S-E, S si N-V concentreaza jumatate
din totalul insolventelor

Distributia teritoriala a cazurilor de
insolventa din primul trimestru al anului curent nu a suferit
modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada
a anului anterior.

Astfel, cele mai afectate trei zone din
punctul de vedere al numarului de insolvente inregistrate in anul
curent au fost S-E, S si respectiv N-V, acestea concentrand
aproximativ jumatate din totalul insolventelor inregistrate in
perioada analizata.

Singurele zone in care numarul de
insolvente inregistrat in primul trimestru din anul curent a crescut
fata de aceeasi perioada a anului anterior sunt Centru, N-E si S-E.

„Din perspectiva
Coface, 2013 va fi anul insolventelor
mari si foarte mari, iar faptul ca
acestea au crescut de 2,5 ori mai mult, comparativ cu aceeasi
perioada a anului trecut este o certitudine. Este un semn
ingrijorator tinand cont de impactul in economie, precum si cel
social. Foarte multe companii medii si mari care au incercat sa se
extinda in anii trecuti intampina astazi probleme de sustenabilitate
a afacerii in conditiile in care au devenit banci comerciale pentru
clientii lor” a declarat Contantin Coman,
country manager Coface Romania.

Grupul Coface ofera companiilor solutii
de protejare impotriva riscului financiar de neplata a clientilor
proprii, atat pe piata interna, cat si pentru export. Grupul a
inregistrat in 2011 o cifra de afaceri consolidata de 1,6 miliarde de
euro.

Citeste si:

[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/romania-campioana-regiunii-la-numarul-de-insolvente-90050/]Romania,
campioana regiunii la numarul de insolvente[/url]

Vindecarea
prin insolventa: Reorganizare sau leac miraculos? 

Insolventa
le scapa: Cum incearca firmele rau-platnice sa fraudeze
bancile
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/cine-foloseste-insolventa-pentru-a-scapa-de-datorii-domeniile-cu-cele-mai-multe-cazuri-90119/]Cine
foloseste insolventa pentru a scapa de datorii. Domeniile cu cele mai
multe cazuri[/url]

Orase
rau-platnice: Cum poti sa ceri insolventa unei primarii