Acordul cu FMI: Cum vor ajunge banii sa \”vindece\” economia romaneasca?

Romania se afla acum in postura celui care merge la banca si vrea sa imprumute cat mai mult posibil, fara a fi insa sigur ca va avea cu ce sa plateasca ratele pe viitor, spun oamenii de afaceri.

Politicienii mizeaza pe faptul ca criza va trece, iar economia va incepe din nou sa „duduie”. In plus, se gandesc ca, odata intrati in Zona Euro, din 2014, nu vom mai avea probleme financiare, adoptand moneda euro. Iar cea mai buna dovada a optimismului politicienilor este data de conditia pe care vor sa o impuna in negocierile cu FMI. Daca luam banii, sa platim numai dobanda pana in 2014 cand, odata adoptata moneda europeana, am putea plati mult mai usor ratele uriase la care ne angajam in prezent.

„Varianta ar putea sa functioneze”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. „Principala conditie este insa ca, pana sa platim primele rate, sa ne asiguram ca avem o economie reala puternica, care sa sustina efortul financiar”, mai spus omul de afaceri.

„Nota de plata este uriasa”, estimeaza Cezar Coraci, presedintele Uniunii Industriasilor din Romania (UGIR 1903).

[quote=Cezar Coraci, presedinte UGIR 1903]Daca luam mai intai banii si apoi ne gandim pe ce o sa ii cheltuim, o sa ne trezim ca, in loc sa sustina economia, acordul cu FMI va adanci problemele[/quote]
Analistul economic Andreea Vass, recunoaste, chiar din postura de consilier personal al premierului Boc, ca „din pacate, Romania a demonstrat constant ca nu este capabila sa promoveze pe termen lung politici macroeconomice sanatoase„.

Specialistii in economie spun insa ca, spre deosebire de anii trecuti, cand imprumuturile externe si banii din privatizari se cheltuiau cu frenezie in consum, in plati compensatorii si masuri electorale, de aceasta data lucrurile ar putea sta altfel, dar asta nu datorita clasei politice romanesti.

„Diferenta este ca acum vom avea mai multi ochi atintiti asupra Romaniei. Daca cu FMI ne-am permis destule in cele 10 acorduri de pana acum, cu Uniunea Europeana e ceva mai dificil. Comisia Europeana va sta cu ochii pe noi. Bruxelles-ul are tot interesul sa salveze tarile din Est, mai ales ca interesele economice in zona sunt foarte mari”, spune analistul economic Cristian Dinulescu.

Luam banii, pe ce ii cheltuim?

Romania incearca, prin semnarea acordului cu FMI, sa impuste mai multi iepuri odata. In primul rand, semnarea acordului va aduce „infuzia de credibilitate” necesara Romaniei, in actualul context international. „Tranzactiile in lume se fac pe baza certificatelor de buna purtare emise de catre diferite institutii internationale, fie ele agentii de rating sau finantatori la nivel global”, spune analistul Andreea Vass, iar fara acordul cu FMI, investitorii vor veni mai greu in Romania in perioada urmatoare.

In al doilea rand, autoritatile incearca sa isi asigure faimoasa ‘centura de siguranta‘, de care aminteste in ultima vreme presedintele Basescu. In esenta, aceasta inseamna ca, daca incasarile Finantelor se vor prabusi, statul va avea bani sa reziste in continuare.

In al treilea rand, banii de la FMI, tinuti la Banca Nationala, vor ajuta autoritatile sa sustina moneda nationala in cazul in care leul va fi supus unor noi atacuri speculative. „Vom avea garantia ca vom avea o moneda sanatoasa, care sa nu mai sufere socuri in genul aprecierilor de la 3 la 5 sau 6 lei, fapt ce ar determina un fiasco economic si o crestere a saraciei”, a comentat vicepremierul Dan Nica.

In al patrulea rand, imprumutul ar putea permite Bancii Nationale sa lase la dispozitia bancilor mai multi bani, prin reducerea rezervelor minime obligatorii, fapt ce va relansa creditarea. Premierul Emil Boc a declarat ca BNR si Guvernul vor semna acorduri cu bancile straine prezente pe piata romaneasca pentru ca acestea, in cazul in care vor avea acces la banii din rezervele de la BNR, sa nu ii scoata din tara, asa cum s-a intamplat in alte tari.

In ciuda semnelor de intrebare ridicate de specialisti, cu privire la modalitatile concrete prin care statul poate determina o firma privata, in cazul de fata o multinationala bancara, sa isi gestioneze fondurile, Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor este sigur ca mecanismul va functiona, iar creditarea va fi relansata, privind si numai din prisma succesului investitional din Romania.

In fine, in al cincilea rand, o parte din bani va merge, prin filiera Ministerului de Finante, catre CEC si Eximbank, cele doua banci de stat, pentru a sustine creditarea, in special a IMM-urilor si exportatorilor. Gheorghe Pogea a anuntat, miercuri, ca CEC Bank va primi 450 de milioane de euro in aceasta luna.

Pericolele acordului cu FMI

Unul dintre marile pericole ale acordului cu FMI sta tocmai in sablonul aplicat de expertii fondului – reducerea cheltuielilor si cresterea impozitelor.

[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]In conditiile in care dinainte de alegeri tot vorbim de masuri anti-criza, dar nu se face nimic concret, mi-e teama sa ma gandesc ce se va intampla la negocierile cu FMI, ce conditii vor fi acceptate[/quote]
„FMI va cere sa se taie in carne vie. In conditiile in care, in toate tarile occidentale, s-au relaxat dobanzile, impozitele, firmele sunt ajutate sa isi continue activitatea, la noi e tocmai invers. Mai mult chiar, nici nu stim ce ne asteapta, modificarile Codului Fiscal fiind pentru moment o enigma„, declara Cristian Parvan, secretar general AOAR.

Oamenii de afaceri cred ca tocmai negocierile cu FMI au determinat guvernul sa amane punerea in dezbatere a modificarilor Codului Fiscal, ce ar urma sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2010.

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, ca in niciun caz nu va fi vorba de o majorare a cotei unice de impozitare sau TVA-ului. Parvan se teme insa ca asigurarile premierului nu sunt de ajuns si spera ca negocierile sa nu aduca surprize din acest punct de vedere.

„Ni s-ar putea impune conditii care ar restrange economia. Acest acord nu ar trebui sa aibe clauze secrete. Mi-e teama de conditiile in care s-ar putea realiza acordul”, spune omul de afaceri Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903.

Un alt mare pericol, ignorat de autoritati, in opinia analistilor, este dat de eficienta masurilor anuntate, iar cea privind sustinerea creditarii este vazuta ca fiind cea mai relevanta.

„Creditarea va fi relansata, dar daca banii se vor duce tot in consum, nu vom face nimic pe termen lung. Au promis investitii de 10 miliarde de euro. Eu nu stiu sa se fi semnat vreun contract pana acum. Asa ca, fara un plan de masuri ce sa eficientizeze cheltuirea acestor bani, finantarea asta va fi inutila”, a declarat Cristian Parvan.

„Asta ne lipseste acum: o analiza la nivel national a implicatiilor crizei financiare si economice asupra sectoarelor economice, cu proiectiile si scenariile aferente”, considera analistul economic Andreea Vass.

Oamenii de afaceri cred ca utilitatea imprumutului se va dovedi reala doar in masura in care banii vor fi folositi inteligent. „La nivel teoretic, stam bine. Ne propunem multe masuri. Vrem insa sa fie si aplicate”, a conchis secretarul general AOAR.