Afacerea nucleara de la Cernavoda starneste interesul investitorilor

Compania italiana Enel, germanii de la RWE si americanii de la AES Corporation, se afla pe lista celor 13 companii calificate in prima faza a licitatiei organizata de statul roman. Pe lista se mai afla Alro Slatina, TESS Conex- ASAM-Iasi, Ansaldo (Italia) si AECL (Canada), Unit Investments( Luxemburg ) – Dogan Enerji (Turcia), Electrabel (Belgia), Electrica, E.On Energie (Germania), Gabriel Resources (Canada), Iberdrola (Spania) si KHNP (Coreea de Sud). Luni, pe lista s-a inscris si compania CEZ Romania.

Modelul finlandez

Constructia unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda va fi realizata printr-o investitie mixta in care statul va asigura 70 % (1,5 miliarde de euro – n.r.) iar firmele interesate restul de 30 % (700 mil.euro) din cele 2,2 miliarde de euro necesare investitiei.

Investitia va fi gestionata de o societate pe actiuni – companie de proiect – condusa de un consiliu de administratie. In structura noii companii vor fi mai multi actionari, dar niciunul nu va detine pachetul majoritar.

Societatea nou formata va functiona pe piata de electricitate ca un producator independent, statul roman neavand niciun fel de obligatii de preluare a energiei si nici de a asigura garantii pentru asemenea obligatii.

De altfel, in stabilirea modului de realizare a unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, s-a pornit de la o analiza privind modul de finantare a realizarii ultimelor unitati nuclearelectrice din Europa si, in mod particular, a unitatii 3 a centralei nuclearelectrice Olkiluoto din Finlanda, cu o putere instalata de 1.600 MW.

Modelul finlandez se bazeaza pe principiul constituirii unei societati comerciale cu o diversitate de actionari, iar fiecare actionar primeste de la unitatea nuclearelectrica o cota parte din totalul energiei electrice produse, proportional cu ponderea actiunilor detinute in total in societate.

Modelul finlandez pare sa fi prins la centrala din Romania.

„Pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, vrem sa avem cat mai multe actiuni posibile in compania de proiect”, a declarat, recent, Klaus Buhl, senior manager pentru achizitii in Europa de Est al concernului german RWE.

Si italienii de la Enel, care au preluat recent Electrica Muntenia, pentru 820 milioane de euro, s-au declarat extrem de interesati de afacerea Cernavoda.

„Ne intereseaza investitia de la Cernavoda si vrem sa investim puternic in acest domeniu. Parteneriatul cu statul roman este unul extrem de important pentru noi si cele 2 miliarde de euro pe care dorim sa le investim in Romania vin sa sustina concret acest demers”, a declarat directorul de tara al Enel Romania, Matteo Codazzi.

Luni, oficialii de la Cez Romania si-au anuntat si ei intentia de a investi la Cernavoda.

„Consiliul de Administratie (CEZ -n.r.) a luat decizia sa nu ne implicam propriu-zis in activitatea de operare, dar vom propune statului roman ca in urma finantarii din partea noastra sa avem un contract de preluare a energiei”, a a declarat, luni, directorul de dezvoltare CEZ Romania, Doru Voicu.

Comentatorii economici privesc fenomenul in context international. „Interesul puternic pentru Cernavoda este dat de criza europeana a energiei”, a declarat analistul economic Mihnea Popescu. „In conditiile in care Rusia santajeaza Occidentul folosindu-se de resursele energetice, absolut indispensabile UE, trebuie gasite alternative viabile iar cele doua reactoare de la Cernavoda ar putea aduce firmelor interesate o cantitate de energie ieftina, la pret de producator, tocmai buna de livrat la export in UE”, a mai spus Mihnea Popescu.

Investitorii vor fi selectati pina pe 29 octombrie

Comisia de negociere pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda trebuie sa analizeze ofertele si sa stabileasca lista investitorilor pana in data de 29 octombrie 2007, urmand ca pana la 31 martie 2008 sa fie inregistrata compania de proiect, o societate ce va gestiona constructia, dezvoltarea si operarea reactoarelor trei si patru, potrivit planului de actiuni al Ministerului Economiei si Finantelor (MEF).

Fiecare investitor va trebui sa contribuie cu minimum 50 milioane de euro, in numerar, la capitalul social al companiei de proiect, restul fiind asigurat prin credite.

Statul roman va asigura restul investitiei, pe baza unei emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale.

„Obligatiunile, in valoare de 1,5 miliarde de euro, vor fi tranzactionate pe pietele financiare internationale, prin intermediul unor consortii bancare, pentru ca piata romaneasca este prea mica”, a declarat Varujan Vosganian, ministrul economiei si comertului.

„Constructia reactoarelor 3 si 4 va incepe cel mai probabil in 2008 pentru ca emisiunea de obligatiuni va dura cel putin sase luni”, a punctat ministrul.

Cele 4 reactoare vor asigura 30 % din energia Romaniei

Autoritatile estimeaza ca, odata puse in functiune, toate cele 4 reactoare de la Cernavoda vor asigura 30 % din necesarul de energie al Romaniei.

Unitatea nr. 1, singura care functioneaza acum la Cernavoda, furnizeaza circa 10% din productia de energie electrica la nivel national.

In 2006, Unitatea 1 de la Cernavoda a fost utilizata in proportie de 91% din capacitate. In ultimii 10 ani, de la punerea in functiune a reactorului, Unitatea 1 de la Cernavoda a livrat 53,9 milioane MWh in sistemul energetic national.

Dupa intrarea in exploatare a Unitatii 2, prevazuta pentru luna septembrie 2007, Centrala Nucleara de la Cernavoda va asigura aproximativ 18% din productia de energie electrica a Romaniei.

Unitatea 2 are o putere instalata de 700 MW iar reactoarele 3 si 4 vor asigura impreuna 1440 MW.

Necesarul de apa grea pentru reactoarele 3 si 4, de peste 1.100 de tone, va fi produs de Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (RAAN) iar exploatarea celor trei noi reactoare se va face de catre Nuclearelectrica, pe baza unui contract de prestari servicii de operare si intretinere.

In plus, pentru a pune in functiune toate cele patru reactoare, Romania va fi nevoita sa importe uraniu, in conditiile in care tara noastra mai are resurse de uraniu suficiente doar pentru urmatorii 17-18 ani, in conditiile in care ar functiona numai doua reactoare nucleare.

Durata standard de viata a unui reactor este de 30 de ani, cu posibilitate de extindere pana la 50 de ani.

Pana in prezent, pentru constructia reactoarelor 2, 3 si 4 de la Cernavoda, statul roman, prin Nuclearelectrica, a investit 917 milioane de euro pentru reactorul 2 si alte 250 de milioane de euro pentru celelalte doua.

Vosganian: In 2015, independenta energetica de peste 90%

Odata ce reactoarele vor intra in exploatare, Romania isi va asigura independenta energetica in proportie de peste 90%. Varujan Vosganian, ministrul economiei, estimeaza ca vom ajunge la acest procent in 2015, odata cu finalizarea unitatilor 2,3 si 4 de la Cernavoda si dupa ce vor fi finalizate investitiile din Valea Jiului.

„Romania isi va asigura necesarul de energie din surse interne. Astfel, 32% din necesarul de energie va fi acoperit de reactoarele nucleare, alte 30% din hidrocentrale, iar peste 20% va proveni din surse regenerabile si carbune. Restul constituie energia obtinuta din gaze naturale, insa in anul 2015 doar o treime o vor constitui importurile din Rusia”, a afirmat Vosganian.

Vom avea atat de multa energie, incat Romania ar urma sa devina, in opinia presedintelui Traian Basescu, un furnizor important pentru UE.

„Romania va deveni un furnizor de prima mana de energie electrica in Sud-Estul Europei”, a declarat, duminica, presedintele Traian Basescu, la intoarcerea de la summit-ul pe teme energetice de la Zagreb.

„Energia este cea mai puternica arma, o carte pe care poate sa o joace Romania in interiorul Uniunii Europene”, a punctat si ministrul Vosganian.

Declaratiile presedintelui Basescu au venit in conditiile in care el a pledat pentru crearea unei piete de energie in Sud-Estul Europei, care sa functioneze dupa regulile transparentei si liberei competitii, cu atat mai mult cu cat orice dezechilibru in aceasta zona inseamna si un dezechilibru in UE.

Greenpeace: Centrala Cernavoda, pericol pentru Europa

„Punerea in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala de la Cernavoda nu va ajuta deloc Romania, ci va contribui doar la majorarea unei elite nucleare. Pe langa acest fapt, un accident nuclear ar avea un efect devastator asupra tarii”, considera organizatia Greenpeace.

„Proiectul de la Cernavoda reprezinta un risc inacceptabil in eventualitatea unui atac terorist si datorita faptului ca produce deseuri radioactive care nu pot fi depozitate nicaieri fara a produce nici un risc”, se precizeaza intr-un comunicat de presa al organizatiei.

Greenpeace a afirmat ca prima sectiune a centralei de la Cernavoda, singura care a fost pusa in functiune pana acum „produce momentan aproximativ 90 de tone de deseuri radioactive foarte periculoase pe an, care sunt depozitate in interiorul incintei centralei”.

In replica la acuzatiile Greenpeace, oficialii romani anunta constructia unui centru de deseuri nucleare si spun ca nu exista efecte nocive in extinderea investitiei de la Cernavoda.

„Reactoarele 3 si 4 nu vor avea efecte nocive asupra populatiei sau mediului inconjurator, toate monitorizarile facute de organismele independente demostrand acest lucru, a declarat Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica.

Potrivit acestuia, era de asteptat ca organizatia ecologista sa se impotriveasca proiectului de constructie a celor doua noi reactoare.

„In Franta, Greenpeace a dat in judecata compania de electricitate pentru intentia de produce energie nucleara, in Bulgaria protesteaza impotriva centralei nuclearelectrice de la Belene. Acesta este job description al celor de la Greenpeace”, a adaugat directorul general al Nuclearelectrica.

Centrala de la Cernavoda utilizeaza procedeul canadian Candu 6 si functioneaza pe baza de reactoare cu uraniu si apa grea.

Romania vrea sa construiasca la Saligny, un sat in apropiere de Cernavoda, un depozit pentru deseurile nucleare provenite de la centrala de la Cernavoda, cu o capacitate de stocare proiectata pentru patru reactoare, a declarat Daniela Dogaru, responsabilul CNCAN.

Depozitul ar trebui sa fie finalizat in 2014, potrivit strategiei nationale in domeniu, citata de responsabilul cu depozitarea deseurilor nucleare din cadrul CNCAN.

Costul estimat al acestor lucrari se ridica la 15 milioane de dolari, banii urmand sa fie alocati din bugetul de stat prin Ministerul Economiei si Comertului pana la inregistrarea companiei de proiect si ulterior, din resursele financiare ale companiei nou infiintate.