Austeritate sau noi stimuli pentru economie? Liderii lumii decid viitorul la summit-ul G20

Economia mondiala se afla la o noua rascruce de drumuri. In 2008, liderii marilor puteri au decis salvarea pietelor financiare, pompand mii de miliarde de dolari si euro in banci, companii de asigurari si alte firme considerate prea mari ca sa se prabuseasca. Acum, inglodati in datorii si confruntati cu deficite bugetare uriase, acestia se afla intr-o noua dilema: sa incerce sa reduca datoriile prin masuri de austeritate, sau sa continue sa sustina economia, in speranta confirmarii revenirii economice?

In tabara ”fanilor” austeritatii, cei mai activi sunt europenii, japonezii si canadienii. ”Noi, europenii, vom propune la G20 o politica de reducere a cheltuielilor bugetare, un control mai atent asupra banului public, in asa fel incat sa evitam pe viitor derapajele care ne-au dus in aceasta criza”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, inainte de a pleca in Canada.
[quote=Angela Merkel, cancelar german]Pentru a ne consolida economiile, avem nevoie de masuri sustenabile, de consolidare bugetara[/quote]
Nemtii, ca de altfel mai toti europenii, printre care si romanii, au anuntat vaste programe de austeritate, ce includ reducerea cheltuielilor si cresterea taxelor. La capitolul austeritate, romanii pot fi dati drept exemplu. Potrivit Financial Times, am luat masuri dure chiar si pentru standardele actuale ale Uniunii Europene. Suntem singura tara care a decis reducerea pensiilor, restul le-au inghetat.

Celebrul expert financiar Nouriel Roubini, omul care a prevazut criza economica, declara recent, la Bucuresti, ca masurile de austeritate reprezinta cea mai buna solutie, in conditiile scaderii veniturilor, pe fondul crizei. Si asta in conditiile in care revenirea din recesiune se dovedeste a fi mai mult o chestie conjuncturala, artificiala, in care banul public a jucat un rol important.

”Orice tara cu un deficit bugetar foarte mare trebuie sa il reduca. Daca deficitul este mare, pietele isi vor pierde increderea si se va ajunge la distorsiuni”, afirma Roubini. Cu alte cuvinte, daca nu isi vor reduce cheltuielile, tarile europene va trebui sa se imprumute la dobanzi din ce in ce mai mari. Rezultatul? Datoriile se vor acumula, cresterea economica va fi compromisa, iar in cele din urma se va ajunge la faliment.

Laureatul premiului Nobel preciza insa un lucru important. Faptul ca ”aceste masuri trebuie luate progresiv si insotite de alte masuri economice, menite sa relanseze economiile”.

Europenii ar vrea ca si celelalte tari ale lumii sa ia masuri de austeritate, in special Statele Unite, tara de unde a izbucnit criza economica. Numai ca americanii vad alte solutii.

Stiglitz: Sa ne amintim de criza din anii ’30.L-a fel s-a gresit si atunci!

La summitul G20, SUA va veni cu alte propuneri. Presedintele Barack Obama a declarat ca daca statele vor elimina masurile de stimulare financiara prea brusc, economia mondiala s-ar putea reintoarce in recesiune. Ar fi aceleasi greseli care s-au facut in anii ’30, in timpul administratiei Herbert Hoover, cand inasprirea fiscala prematura a dus la prelungirea crizei economice.
[dbvideo=458]

Scaderea cheltuielilor publice s-ar traduce printr-o reducere a consumului, fapt ce va afecta mediul privat, care va trece din nou la disponibilizari si taieri de salarii. Totodata, nivelul de trai va scadea, iar tarile se vor adanci in recesiune.

„In cazul in care increderea in puterea noastra de recuperare se diminueaza, ar trebui sa fim pregatiti pentru a raspunde cat de repede este necesar pentru a evita o incetinire a activitatii economice”, le scria Obama liderilor G20, intr-un mesaj transmis inainte de summit.
[quote=Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie]Masuri de austeritate? Stim, dupa Marea Depresiune din anii ’30, ca asa ceva nu trebuie facut[/quote]
”Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, si nu de austeritate, care duce la cresterea somajului si la accentuarea depresiunii”, declara, recent, Joseph Stiglitz, un alt laureat al premiului Nobel pentru economie.

La randul sau, Juan Somavia, director general al Organizatiei Mondiale a Muncii, avertiza ca masurile de austeritate anuntate de marile puteri ar putea declansa o noua recesiune globala. ”O asemenea reactie (reducerea cheltuielilor publice – n.r.) a contribuit la declansarea Marii Depresiuni din anii ’30”, a declarat Somavia.

De la interese la speculatii

Cele doua pozitii sunt, bineinteles, alimentate de interesele fiecarei tabere. Europenii, in special germanii, merg pe ideea intaririi si coordonarii la nivel international a politicilor bugetare, dupa ce „s-au ars” serios cu Grecia, tara care, urmare a cheltuielilor nesabuite, a ajuns in pragul falimentului si a aruncat moneda euro in aer.

„Guvernul german stie ca are responsabilitatea de a promova cresterea in Europa si in lume. Ne vom ridica la aceste asteptari nu prin datorii publice, ci prin indeplinirea rolului nostru traditional, de ancora a stabilitatii”, declara, in Financial Times, Wolfgang Schauble, ministrul de Finante al Germaniei.

Miliardarul George Soros sesiza ca este ceva putred in atitudinea Germaniei.

”Politica este in conflict direct cu lectiile invatate din depresiunea din anii ’30 si ar putea sa impinga Europa intr-o perioada de stagnare prelungita sau chiar mai rau. Acest fapt va genera in schimb nemultumiri si agitatii sociale”, afirma Soros. ”Nu doar prin insistenta pe o disciplina fiscala stricta pentru tarile zonei euro, dar si prin reducerea propriului deficit, Germania se afla in pericolul de a impune o miscare pe spirala descendenta”, a explicat Soros.

Declaratiile celebrului om de afaceri sunt traduse cel mai bine de expertii de la IHS Global Insight, care considera ca Germania, cel de-al doilea exportator al lumii, dupa China, are toate motivele sa fi foarte interesata de ideea austeritatii si chiar de deprecierea euro.

In primul rand, moneda slaba le avantajeaza exporturile din industria auto, chimica si a masinilor-unelte, cele mai multe din Statele Unite si Asia. In al doilea rand, pe fondul problemelor din Grecia si tarilor din „Club Med” (n.red. – tarile din sudul Europei), obligatiunile sale au devenit mai puternice ca oricand.

Si alti economisti, precum francezul Guillaume Duval sau Paul Krugman scot in evidenta interesele Germaniei si faptul ca politica impusa de acestia la nivel european risca sa accentueze criza.

„Obsesia Germaniei de a-si pastra o balanta pozitiva a exporturilor o transforma intr-un pradator al celorlalte tari”, afirma Duval, in timp ce Krugman, aprecia, in New York Times, ca „austeritatea germana va inrautati criza in zona euro, ceea ce ar putea retrimite lumea in 1937″.
[quote=Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie]Politicile germane de austeritate nu vor afecta doar economia interna, ci vor incetini si cresterea altor tari, inclusiv SUA[/quote]
In cealalta tabara, nici americanii nu pot fi priviti ca usa de biserica. Dupa ce au reusit, cum era de asteptat, sa exporte criza economica si sa isi regleze mare parte din probleme prin tiparnita de bani, isi vad acum puse in pericol interesele mondiale. Aprecierea dolarului ii bucura numai in masura in care a readus moneda drept cea mai importanta pe plan international si a inchis gura tarilor exportatoare de petrol care se gandeau tot mai serios sa coteze barilul in euro.

Deprecierea euro nu ii ajuta, insa, pentru ca le scumpeste exporturile. Iar masurile de austeritate anuntate de europeni vor reduce si mai mult nivelul importurilor din SUA. Pe de alta parte, ar putea avea probleme si cu alte destinatii de export, precum Japonia si Canada, tari care pregatesc, la randul sau, masuri de austeritate.

Cine va castiga ”meciul” de la Toronto?

Cei mai multi experti spun ca este greu de crezut ca la summitul de la Toronto se va ajunge la o concluzie, la un plan comun de masuri, cel putin in aceasta problema. Fiecare isi va urma, astfel, deciziile asumate.

Uniunea Europeana va trece la regim de austeritate si isi va controla de acum incolo membrii mai atent, pentru a evita un nou caz Grecia. Pe de alta parte, tarile cu probleme vor fi ajutate in baza planului de salvare de 750 miliarde de euro, convenit cu Fondul Monetar International (FMI). La randul lor, tari precum Japonia, Rusia, Mexic, Turcia si Canada vor trece „la regim”, ca urmare a datoriilor uriase acumulate in ultimele doua decenii.

Statele Unite, pe de alta parte, vor continua sa isi rezolve dezechilibrele prin sustinerea investitiilor, in cadrul planului de relansare evaluat intre 675 si 775 miliarde de dolari. Brazilia va creste cheltuielile guvernamentale, mai cu seama ca se afla intr-un an electoral, iar China va incerca sa isi struneasca economia supra-incalzita prin extinderea masurilor de limitare a creditarii, liberalizarea controlata a yuanului si promovarea exporturilor.

Potrivit presei internationale, dincolo de dilema ”austeritate vs stimulare”, este aproape sigur faptul ca liderii celor mai industrializate state ale lumii vor decide in privinta unor noi reglementari menite a creste controlul asupra pietelor financiare.

De la instituirea unei taxe speciale pentru tranzactiile financiare, la supra-taxarea bancilor, reglementarea capitalurilor si instrumentelor derivate si infiintarea unei institutii mondiale care sa monitorizeze pietele, liderii mondiali par a fi pe aceeasi lungime de unda.

G20 a fost infiintat in 1999 si grupeaza economiile cele mai puternice si un grup de tari emergente, cu economiile considerate cele mai dinamice, ce aduna impreuna 85% din averea mondiala.

Membrii G20 sunt: Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franta, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Turcia, Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeana.